„O creştere anuală de 6-7% şi în zece ani am putea vorbi de un bum economic la Oradea”, e opinia primarului Ilie Bolojan pe tema strategiei de creştere a oraşului. Acesta a expus o suită de zece paşi pe care administraţia locală intenţionează să-i facă pentru menţinerea ritmului de creştere. Datelor statistice oferite de Primărie arată că, în intervalul 2014/2014, oraşul a avut un ritm de creştere de 14% mai mare decât media înregistrată de oraşele poli de creştere – Craiova(12%), Ploieşti(11%), Cluj Napoca (9%), Braşov (8%) sau Timişoara (7%).
O comparaţie a IVG-urilor în regiunea Nord-Vest plasează ritmul de creştere al Oradiei după Satu Mare (19%) şi Zalău (19%) şi înaintea Băii Mari (12%), Bistriţei (11%) şi Clujului (9%). Cifrele arată, în fond, că Oradea are potenţial şi nu că ar fi în vreun „pericol” să ia faţa concurenţilor din rândul oraşelor poli de creştere.
Pentru menţinerea oraşului pe creştere, edilii mizează pe zece idei, pe care le-au expus la finalul săptămânii trecute.
Prima este continuarea dezvoltării de parcuri industriale şi diversificarea ofertei acestora. Măsurile imediate pe care şi le asumă sunt echiparea cu utilităţi a PI de la tancodrom şi a celui din spatele CET-ului, preluarea în administrarea oraşului a fostului CET II, distribuţia energiei electrice şi construcţia de hale industriale pe banii oraşului, pentru a putea fi închiriate sau vândute.
Bolojan spune că săptămâna viitoare, la Bucureşti, se va tranşa problema terenurilor CET-ului II. „Ne vom opune oricărei preluări parţiale, cine ia cele 50 de hectare valoroase trebuie să-şi asume şi halda de şlamuri”, insistă primarul. Distribuţia de energie electrică, afacere în parteneriat cu RDS a rămas în coadă de peşte, după ce instituţiile guvernamentale au precizat că, în condiţiile prezente, Transelectrica are un monopol legal pe acest sector.
Delia Ungur, manager al Eurobusiess spune că, într-o primă fază, pe baza de comenzi ferme se vor executa dun bani de la buget două hale industriale în PI I, în suprafaţă totală de 10.000 mp.
Ajustarea şcolilor după cererea parcurilor industriale este al doilea pas de urmat. Se va materializa, cu condiţia unei cooperări optime cu opoziţia PSD-istă, în fuziuni şcolare şi înfiinţarea unui liceu de limba engleză.
Din poartă-n poartă
Primarul a anunţat că oferta oraşului către industriaşi va fi prezentată, din acest an, prin aşa numitele misiuni economice.
„Vom trece la o prezentare activă a oraşului. Vom bate la uşa firmelor. O echipă va vizita direct firmele interesate să-şi extindă capacităţile de producţie sau de servicii în nord-vestul României. Vom organiza conferinţe şi prezentări ale oportunităţilor de investiţii din Oradea, în principalele oraşe din România. Vom continua să participăm la târgurile naţionale şi europene şi vom consolida un program de poziţionare naţională bazat pe câteva obiective: Oradea, o referinţă pentru oraşe dinamice, un loc bun unde se poate dezvolta afacerea şi oraşul cu o legătură între culturi şi etnii”, zice primarul.
Terminal intermodal
În Programul Operaţional Infrastructură Mare aferent perioadei de finanţare 2014 – 2020 a fost inclusă şi realizarea unui terminal intermodal de transport, cu un cost estimat de 10 milioane de euro. Situarea geografică, lângă graniţă şi faptul că Bihorul este al doilea în ţară la numărul de TIR-uri înmatriculate califică zona pentru această investiţie.
Locaţia propusă este un teren de 17,8 ha, situat în zona gării CFR Episcopia Bihor, pe teritoriul Oradiei, cu acces la drumul national DN1. Terminalul va cuprinde acces rutier din DN1/E60, acces feroviar din linia 17 staţia Episcopia Bihor, porţi de acces prevăzute cu casă, cântar cu înregistrare electronică a greutăţii autotrenurilor şi cu bariere automate. Este propusă împrejmuirea şi montarea de sisteme de securitate şi de identificare automată a mijloacelor de transport. Sunt prevăzute linii interioare de de cale ferată pentru transferul de marfă feroviar/rutier, în lungime de 750 m lungime şi o linie adiţională, pentru gararea garniturilor de tren care aşteaptă la încărcare/descărcare. Proiectul conţine şi investiţii în infrastructură rutieră interioară, depozite, pe o suprafaţă de 40.000 mp, cu minim 10 rampe de încărcare-descărcare, inclusiv pentru tank-containere şi depozit de frig de 5.000 mp. Investiţia vine la pachet cu electrificarea liniei CFR de la Cluj până-n vamă.
Ancorate între ele
Ca măsură de menţinere a investiţiilor în zonă pe termen lung, edilii propun „integrarea producţiilor” diferitelor companii. Asta presupune stabilirea de contacte între industriaşi, pentru a găsi posibilităţi de realizare locală a subansamblelor cu care lucrează firmele mari, de exemplu.
De asemenea, edilii văd utilă şi extinderea comaniilor din Oradea în ţară sau afară. „Cu cât vom avea mai multe companii cu sediul central în Oradea care vor deveni competitori regionali, naţionali sau globali, cu atât oraşul se va dezvolta mai mult”, se arată în strategia celor zece paşi.
IT şi supraimpozitarea pârloagelor industriale
Fără ambiţii de a lua faţa Clujului sau Timişoarei, edilii anunţă că pregătesc incubatoare de afaceri pentru sectorul IT. Asta se poate face prin oferirea de spaţii din proprietatea publică şi prin identificarea de surse de finanţare pentru susţinerea activităţii companiilor din sectorul IT.
Cu intarea în vigoare a legii care permite supraimpozitarea zonele industriale abandonate – Avântul, Fabrica de ulei, Înfrăţirea, Alumina, fostele unităţi militare, de exemplu, Bolojan va dispune de levierul necesar introducerii acestora în circuitul econiomic al oraşului.
O altă măsură este promovarea potenţialului comunelor din ZMO în făţa investitorilor şi, într-un final, transformarea Eurobusiness în Agenţia de Dezvoltare Economică şi înfiinţarea Comitetului pentru Oradea. Cea din urmă entitate ar avea rostul de sfat al înţelepţilor urbani, care să puncteze nevoile oraşului şi variantele de rezolvare a neajunsurilor. Cu o notă de oarecare noutate pentru mandatul Ilie Bolojan – primarul şi-a creat reputaţia că se poate lipsi uşor de consilieri specializaţi, acest comitet ar urma să funcţioneze ca un for de dialog şi dezbatere, între actori egali din punctul de vedere al greutăţii opiniei exprimate.
Strategia urbei, faza pe şcoli
Primele efecte ale modului în care administraţia Bolojan vede dezvoltarea oraşului se vor simţi în planul de şcolarizare.
Cu ocazia expunerii unui set de ambiţii pe care şi le asumă Primăria cu titlul de susţinere a dezvoltării economice, primarul Ilie Bolojan a anunţat că va forţa iar fuziunea liceelor Traian Vuia şi Andrei Şaguna. Scopul ar fi creerea unei unice şcoli de meserii după modelul Liceului Kronstandt din Braşov. „Doi elevi de la Şaguna au luat Bac-ul în sesiunea asta. În aceste condiţii, are rost să mai ţii acest liceu?”, e argumentul său.
Bolojan susţine că şcoala profesională pe care o doreşte ar livra personal calificat pe pretenţiile industriaşilor şi s-ar deschide anul viitor. Propune şi un parteneriat parcurilor industriale: să doteze cu aparatură proprie spaţiile şcolare.
Concomitent cu şcoala profesională, Bolojan anunţă înfiinţarea şcolii în limba engleză, în Colegiul Partenie Cosma. Aceasta ar urma să pregătească personalul calificat pentru munca de birou iar absolvenţilor şansa de a intra în câmpul muncii direct, sărind etapa universitară.
Planurile anunţate nu-s noutăţi. Comasarea liceelor nu s-a făcut din cauza opoziţiei Inspectoratului Şcolar iar proiectul şcolii private în engleză a picat din cauza prostestelor părinţilor şi profesorilor de la Şcoala Goga, care ar fi urmat să fie evacuată şi relocată la Liceul Transilvania.
Citiți principiile noastre de moderare aici!