Este primul an când se marchează sărbătoarea mărţişorului ca element de patrimoniu mondial. Anul trecut, la Comitetul interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural şi material UNESCO, dosarul „Practici culturale de 1 Martie” a fost acceptat. Cu alte cuvinte, mărțișorul a fost inclus în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului material al umanității.
O legendă spune că Soarele ar fi coborât pe pământ întruchipat într-o fată frumoasă şi ar fi fost luat prizonier de un zmeu. Un voinic s-ar fi luptat cu zmeul pentru a elibera fata, şi sângele i-ar fi curs pe zăpadă. Eliberat, soarele a urcat din nou pe cer, şi în locurile unde a topit zăpada au apărut ghioceii, vestitori ai primăverii. Arheologii au găsit în aşezarea preistorică veche de 8.000 de ani, de la Schela Cladovei, pietre de râu cu urme de vopsea albă şi roşie.
Obiceiul mărţişorului apare cu mult înaintea creştinismului, fiind în legatură cu ritualul noului an agrar, sărbătorit primavara. Originile sărbătorii mărţişorului mai pot fi legate de vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte, zeul războiului, dar şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Mărţişorul era un fel de talisman oferit de anul nou, menit să poarte noroc.
Etnologul Ion Ghinoiu spune că unele tradiţii povestesc că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian scrie în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 Martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur. Acesta purta numele de mărţişor, mărţiguş sau marţ, şi le purta copiilor noroc tot anul.
Pentru a marca această zi în spiritul tradiţiilor româneşti, orădencele sunt invitate să confecţioneze mărţişoare cu motive populare. La atelierul de lucru de mână CosÎnZâne, care se va ţine azi, de la ora 11:00, în Cetatea Oradea (corp I, parter), femeile care doresc să participe vor avea la dispoziţie etamină şi accesorii pentru a confecţiona frumoasele talismane. Intrarea la atelier este gratuită, e nevoie doar de bună dispoziţie. Cele care nu ştiu să lucreze cu aţa şi acul vor fi ajutate să înveţe. Fiecare îşi va putea păstra mărţişorul realizat, pentru a-l purta sau pentru a-l da mai departe cuiva drag.
Citiți principiile noastre de moderare aici!