Aşa-numitul sistem de economisire-creditare, derulat la noi de BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL) şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL) a fost, ani de-a rândul, cea mai eficientă variantă de economisire. Asta datorită primei anuale de 25% acordate de stat, în limită maximă de 250 euro/an. Ofertele propovăduite în şedinţe publice şi prin agenţii de vânzare au crescut sensibil numărul de clienţi depunători pentru cele două bănci, şi lucrurile au mers strună o vreme.

Încurajaţi de atitudinea lejeră brokerilor, o bună parte dintre clienţi au trecut cu vederea că la capătul celor cinci ani obligatorii de economisire, banii trebuie să capete o destinaţie „imobiliară” – îmbunătăţirea condiţiilor din locuinţă ori accesarea unui credit imobiliar. Un control al Curţii de Conturi, pornit cu rostul de-a verifica pe ce merg banii statului viraţi cu titlul de „primă de stat”, a trans pe dreapta sistemul.

Între timp, e posibil ca băncile să aibă un plan cu acest sector, dar cu siguranţă nu l-au împărtăşit cu deponenţii. Jurnal bihorean & Bihon au cerut poziţia oficială a celor două bănci. Ambele spun că „apără interesele clienţilor”, dar numai una a transmis că va plăti din surse proprii prima de 25% potenţialilor păgubiţi.

Produsele de economisire-creditare, în ceaţă

După controlul Curţii de Conturi pe modul în care e folosită prima de stat de 25%, băncile au oferta suspendată.

Ţeapă, ofertă suspendată temporar, proces, Curtea de Conturi – folosirea acestor sintagme în descrierea unui produs bancar n-are cum creşte încrederea clientului. Şi acestea sunt coordonatele în care se înscriu, azi, ofertele de economisire-creditare ale BCR Banca pentru Locuinţe (BRC BpL) şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL).

Clienţii depunători ai celor două bănci se văd, acum, în situaţia potenţială de a fi economisit şi depus banii la bancă degeaba – minorii şi cei peste 65 de ani nu pot accesa credite, totul este incert, iar cei care ar dori să îşi retragă sumele înainte de termen trebuie să achite un comision de 1%. Nu din suma retrasă, ci din cea contractată – adică 1% din suma pe care au estimat la început că pot lua credit.

În ciuda faptului că situaţia trenează din 2015, iar băncile aveau o politică de a le comunica informaţii depunătorilor la sfârşit de an, noile evoluţii nu au fost detaliate cu clienţii. Aceştia au primit, la finalul anului trecut, o scrisoare prin care sunt informaţi, sec, că sumele depuse le sunt garantate.

„Noi aşteptam informaţii despre sold şi dacă s-a adăugat prima de stat, că se mai întâmplă să fie vărsată în tranşe. La început de an, m-am dus la bancă să mă interesez ce se mai întâmplă cu depozitul acesta, că citisem în presă că a controlat Curtea de Conturi băncile. De la agenţie mi-au spus că, dacă titularul contractului este minor, cum e cazul nostru, nu se ştie cum va fi. Eu una m-am simţit încurajată să renunţ, cu informaţiile astea, dar comisionul de retragere înainte de cinci ani, cât e perioada de depozitare, e foarte mare”, ne-a declarat o clientă a BCR BpL.

Unul dintre aspectele reclamate de Curtea de Conturi, în urma controlului la nivel naţional, este că băncile comerciale au permis semnarea de contracte de economisire-creditare şi în numele minorilor sau persoanelor peste 65 de ani, categorii care nu pot lua credite ipotecare, de exemplu.

„Agenta care mi-a vândut contractul nu a spus cu nicio vorbă că nu e bine să facem depozitul pe numele copilului şi, oricum, formularele pe care le-am semnat pentru contract permit varianta ca titularul să fie sub 14 ani. Eu nu văd unde să fi greşit, iar acum habar n-am ce să fac. Bine că am ţinut banii la ei în cont, iar acum să îmi dea dobânda de vreo 2% pe an şi să îmi şi ia comision de retragere”, s-a revoltat orădeanca.

Un alt client orădean al RBL ne-a spus că „programul este suspendat” şi că a dedus asta din presă. A mai zis că anul trecut nu a depus suma anuală contractată şi că nici nu a fost informat oficial, de bancă, despre soarta banilor depuşi deja. Tot ce ştie despre banii proprii, depuşi în depozit, a dedus din ce-a citit în presă.

Interesele clienţilor…

Atât BCR BpL cât şi RBL şi-au declarat, pentru Jurnal bihorean&Bihon, poziţiile faţă de produsul incriminat de Curtea de Conturi. Ambele insistă că „apără interesul clienţilor” şi că au atacat în justiţie raportul Curţii de Conturi.

„Situaţia creată este generată de o decizie a Curţii de Conturi în baza unei interpretări proprii, pe care o considerăm neconformă cu legea sistemului de economisire-creditare actual. Decizia Curţii de Conturi iterează faptul că pentru a încasa prima de stat (datorată conform prevederilor legale în vigoare, dacă este îndeplinită perioada de economisire de 5 ani fără niciun fel de justificare suplimentară), întreaga sumă acumulată trebuie să fie utilizată de clienți în scop locativ. Curtea de Conturi a dispus în mod discriminatoriu că în cazul clienţilor persoane în vârstă (peste 65 de ani), dar şi a minorilor, să nu mai fie acordate primele de stat şi dobânzile aferente”, transmite BCR BpL. Banca informează că a contestat în justiţie decizia emisă de Curtea de Conturi a României.

Plătesc

BCR BpL mai transmite că „pentru moment, până la finalizarea litigiilor împotriva Curţii de Conturi”, a decis că va plăti „din resurse financiare ale băncii fondurile echivalente primei de stat cuvenite clienţilor”.

La fel, şi Raiffeisen anunţă că a atacat decizia Curţii de Conturi şi că a obţinut „o suspendare a aplicării acestei decizii, însă litigiul este încă pe rol”. Între timp, la fel ca BCR BpL, a suspendat temporar activitatea de vânzare a contractelor de economisire-creditare, până la clarificarea cadrului legislativ. În final, fără a intra în detalii despre soarta contractelor în derulare, banca mai transmite că „situaţia creată este independentă de voinţa noastră”.

Ce reclamă Curtea de Conturi?

În urma unui control efectuat în 2015, Curtea a ajuns la concluzia că banii alocaţi de Guvern pentru prima de stat au fost utilizaţi ineficient în cadrul contractelor de economisire-creditare încheiate de BCR BpL şi Raiffeisen BL. Asta pentru că băncile nu au urmărit modul în care au fost folosiţi ulterior banii. De altfel, sub 5% dintre clienţii produsului economisire-creditare au făcut şi pasul împrumutului la capătul celor cinci ani în care au primit, proporţional cu sumele depuse, prima de stat de 25%, în limita a 250 euro/an.

Poziţia Curţii este că băncile au procedat ilegal când au vândut produsul minorilor. „Deşi cadrul legal a fost creat pentru asigurarea finanţării pe termen lung a investiţiilor în domeniul locativ, programul a funcţionat în cea mai mare parte a acestuia similar activităţii unei bănci comerciale în ceea ce priveşte atragerea de depozite, la o dobândă anuală de 25% (pentru depuneri anuale de maximum 1.000 euro), plătită de stat oricărui deponent care a îndeplinit condiţia de a economisi o perioadă de minimum 5 ani pentru a putea retrage şi folosi în orice scop sumele economisite şi primele de stat acumulate”, mai reclamă Curtea de Conturi, conform Bancherul.ro.