Staţia de tratare mecano-biologică (MBT) a deşeurilor pentru tot judeţul Bihor este aproape gata. Constructorul Euriteh SRL Oradea a transmis că stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 72% şi că lucrările vor fi finalizate cu două săptămâni înainte de termenul-limită, 27 iunie 2016.

Doar această staţie, situată lângă groapa de gunoi a Oradiei, costă 27 milioane de lei, bani din care jumătate înseamnă tehnologia adusă din Germania pentru tratarea deşeurilor menajere aduse din Oradea şi din tot judeţul, precizează directorul general Euriteh, Emilian Gherdan.

SMID aduce obligaţii

„Este o investiţie obligatorie, fiind asumată de Statul Român în Tratatul de Aderare la UE”, subliniază Horia Carţiş, managerul proiectului din partea CJ. Teoretic, bihorenii nu vor mai putea depune deşeuri clandestin, acestea nu vor mai putea fi depuse nesortate şi toată lumea va trebui să plătească salubritatea, indiferent că trăieşte la ţară sau la oraş.

Toate acestea vor fi valabile o dată ce sistemul judeţean de salubritate – SMID – va fi funcţional. Adică o dată ce va fi operaţională staţia MBT din Oradea, împreună cu staţiile de sortare şi transfer din judeţ (63,1 milioane de lei – constructor Teamnet Engineering şi Constructim SA), o dată ce vor fi închise depozitele neconforme (Construcţii Bihor şi OPR Asfalt – 44 milioane de lei), vor fi furnizate pubelele, containerele şi alte echipamente la Valea lui Mihai (7,7 milioane) şi, desigur, o dată ce vor fi stabiliţi şi operatorii de salubritate în cele şase zone ale judeţului, plus a operatorului staţiei MBT de la Oradea. Adică undeva prin 2017, în cel mai fericit caz.

Revenind la staţia MBT de la Oradea, preşedintele CJ Bihor şi directorul Euriteh s-au arătat mulţumiţi de felul în care s-a lucrat de către constructor şi s-a decontat de către beneficiar. Care beneficiar CJ Bihor va împrumuta, într-un final, circa 200 de milioane de lei pentru a deconta lucrările, urmând ca banii să-i fie rambursaţi de către finanţatorul european.

Gherdan subliniază că firma sa a lucrat doar cu firme bihorene la partea de construcţie propriu-zisă a facilităţii pentru tratarea deşeurilor, doar utilajele fiind importate, deoarece nu se produc în România.

Directorul tehnic Mihai Lupău a prezentat felul în care funcţionează staţia MBT, de la cântarul pe care sunt urcate maşinile ce transportă deşeuri, trecând prin pregătirea acestora pentru încărcarea deşeurilor într-un prim ciur, ce dispune de un separator al metalelor faţă de celelalte deşeuri şi a fracţiei umede de restul.

Aflăm că halele au sistem de ventilaţie cu exhaustarea aerului prin biofiltru şi că deşeurile trecute prin primul ciur sunt depozitate în 18 boxe închise, vreme de 28 de zile, sub monitorizare, cu oxigen introdus controlat.

Din deşeuri, compost

„Între timp, depunerea ajunge deşeu biostabilizat. Ca un pământ fără miros. Capacitatea în cele 18 boxe este de 40.000 de tone pe an”, transmite Lupău. După cele 28 de zile, deşeul biostabilizat este trecut printr-un ciur şi mai fin, iar după alte 15 zile devine un compost, cu care se acoperă gropile de gunoi, pe straturi.

„Cu această investiţie, dorim să reducem foarte mult cantitatea de deşeu biodegradabil depusă – un deşeu care emană mult gaz în atmosferă. Producem compost şi reducem cu 40.000 de tone pe an cantitatea de deşeu biodegradabil”, precizează Emilian Gherdan.

Referindu-se la tehnologia prevăzută în proiectul SMID pentru Bihor, atât la staţia MBT construită de Euriteh, cât şi la cea prevăzută pentru staţiile de sortare şi transfer din judeţ, Gherdan a apreciat că Bihorul s-a luptat pentru „cea mai înaltă tehnologie”, iar acest fapt ar trebui să se resimtă şi în buzunarul bihoreanului, în sensul în care costurile pentru salubritate să nu fie prea mari.