Ungaria a lansat deja licitația pentru linia de mare viteză Budapesta – Cluj-Napoca. România e așteptată să aibă o reacție concretă. Liberalii promit prezentarea proiectului Comisiei Europene, pentru a fi inclus în lista de finanţare pentru exerciţiul financiar 2021-2027. Primele discuții pe această temă sunt din 2017. Tronsonul Episcopia Bihor – Oradea – Cluj-Napoca e cel care va face joncţiunea cu calea ferată de mare viteză către Budapesta. Autoritățile de la Budapesta au reiterat ideea că infrastructura de transport în Europa se dezvoltă mai ales pe căile ferate, iar proiectul unui tren de mare viteză care să lege Budapesta, prin Cluj-Napoca, de București, trebuie să fie prioritar. Între România și Ungaria există un consens anunțat oficial, pentru ca prima conexiune de tren de mare viteză tip TGV să se construiască între Budapesta şi Cluj-Napoca. Guvernul de la Budapesta face pași concreți și anunță o licitație în platforma europeană de achiziţii publice TED, care are ca obiect „elaborarea unui studiu detaliat de fezabilitate pentru calea ferată de mare viteză Budapesta – Cluj-Napoca”. Un buget de un miliard de forinți fusese adoptat de anul trecut pentru studiul de fezabilitate al investiției. În oglindă, linia feroviară de mare viteză România – Ungaria este prevăzută şi în programul de guvernare al PNL, care a promis linia de mare viteză Viena – Budapesta – Bucureşti – Constanţa, cu ramura Bucureşti – Sofia. “Restabilirea trilateralei România-Ungaria-Austria, la nivelul miniştrilor de transport şi reconfirmarea Declaraţiei comune româno-ungare din 2007 şi a sprijinului austriac pentru stabilirea oportunităţii realizării Proiectului liniei de mare viteză între Viena – Budapesta – Bucureşti – Constanţa, cu ramura Bucureşti – Sofia, ca o prelungire a liniei Paris – Stuttgart – Munchen – Viena, stau la baza promovării acţiunilor stabilite în Memorandumul din 2008, privind efectuarea studiilor de prefezabilitate şi prezentarea proiectului Comisiei Europene, pentru a fi inclus în lista de finanţare pentru exerciţiul financiar 2021-2027”, se arată în programul de guvernare al PNL.

Aceasta după ce în 2018, Guvernul PSD a adoptat o hotărâre prin care erau aprobate opt obiective de investiţii strategice, care urmau să fie pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat, de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Printre acestea se află realizarea liniei ferate de mare viteză pe ruta Timişoara – Cluj-Napoca, Craiova – Sofia, Timişoara – Belgrad şi Cluj-Napoca – Budapesta. Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, vorbea despre faptul că România are deja un studiu de fezabilitate făcut pentru tronsonul CFR Oradea – Episcopia Bihor – Cluj-Napoca, care va face joncţiunea cu calea ferată de mare viteză către Budapesta. Modernizarea tronsonului de cale ferată ar face posibil ca trenurile de călători să circule cu o viteză de până la 160 km/h. „Este un proiect la care suntem atenţi, implicit şi conexiunea rutieră (cu Ungaria – n.r.). Prelungirea către Bucureşti a acestei căi ferate rapide se face probabil prin conexiunea cu coridorul IV”, promitea Răzvan Cuc.

Pe ruta înființată în secolul XIX

Distanţa dintre Cluj-Napoca şi Budapesta este de circa 415 kilometri, astfel că studiul ungurilor pentru 300 de kilometri ar putea viza exclusiv partea maghiară din viitoarea cale ferată de mare viteză.

La ora actuală, trenurile spre Budapesta folosesc ruta de cale ferată ce trece prin Brașov, Cluj-Napoca și Oradea. Acesta e tronsonul înființat la sfârșitul secolului XIX, după ce în 1867, în parlamentul de la Budapesta, ministrul de resort Mikó Imre și-a prezentat planul de rețea de căi ferate ungare, ce prevedea construcția a 25 de astfel de căi de rulare. Pe poziția a doua se afla cea care ajungea în Brașov, prin Cluj. Concursul pentru construirea și exploatarea acestei căi ferate a fost publicat în 2 iulie 1867. Tronsonul Oradea – Cluj a fost câștigat de firma Warring Brothers, iar lucrările au început în toamna anului 1868.