Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017. Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Iniţiativa decretării unei astfel de zile a aparţinut unui grup de 34 de parlamentari de la PNL, PSD, UNPR, minorităţi şi neafiliaţi. În expunerea de motive, postată pe site-ul www.cdep.ro, aceştia au argumentat că, la data de 14 mai 1948, „au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea.” Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume mari, ca cel al părintelui Nicolae Steinhardt, al pastorului Richard Wurmbrand, al episcopului greco-catolic Iuliu Hosu, al părintelui greco-catolic Tertulian Langa, al politicianului Iuliu Maniu, al poetului Radu Gyr şi al soţiei sale sau al lui Mircea Vulcănescu şi Aurelian Bentoiu.

Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet a fost iniţiat în 1992 de către poeta Ana Blandiana.

Penitenciarul din Oradea a fost, între anii 1945-1977, unul dintre unitățile de încarcerare cu un regim sever, unii dintre deținuți considerând că la Aiud „tot era de o mie de ori mai bine decât la penitenciarul Oradea”. Printre cei care au trecut pragul închisorii de pe Criș se numără Arsenie Boca, Arlette Coposu, soția seniorului Corneliu Coposu, episcopul greco-catolic de Oradea Iuliu Hirțea, episcopul romano-catolic de București Joseph Schubert, Gheorghe Rizea, soțul Elisabetei Rizea, Lucreția Jurj, din grupul Teodor Șușman, femeile din lotul Arnăuțoiu, Remus Radina, Ion Ioanid, părintele Nicolae Bordașiu și mii de alți martiri.

Tur virtual

Memorialul Rezistență și Represiune în Bihor, amenajat în Corpul K, subsol, din Cetatea Oradea, este unul dintre puţinele spaţii muzeale din România dedicate în exclusivitate memoriei foştilor deţinuţi politic care au îndurat ororile Gulagului comunist. Chiar dacă în curând va putea fi vizitat fizic, se poate face şi un tur virtual la adresa http://www.memoriarezistentei.ro/memorialul-rezistenta-si-represiune-in-bihor/.

Proiectul a fsot realizat de Asociația Cei 40 de Mucenici, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor, al Institutului de Investigarea Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc, respectiv al arhitectei dr. Maria TîÎvescu.