Acestea sunt două dintre solicitările Asociației Forestierilor din România (ASFOR), transmise Jurnalului Bihorean printr-un comunicat de presă semnat de președintele Ciprian Dumitru Musca.

Acesta ne-a informat că în data de 23.04.2020, Camera Deputaților a dezbătut Legea privind gestionarea durabilă a pădurii. Legea a fost adoptată cu 317 voturi, din care 316 pentru și o abținere. Actul normativ aduce două noi prevederi foarte importante: „Registrul național de evidență informatizată a proprietăților forestiere” și „Catalogul național al masei lemnoase”.

„Pădurea are un proprietar, iar acesta are atât drepturi, cât și obligații clar evidențiate în legislația silvică. Printr-o evidență exactă a proprietăților și a proprietarilor se pot institui atât măsuri de sprijin, pentru că, pentru prima dată, se va ști distribuția juridică a proprietății forestiere în România, dar se vor putea aplica și măsuri coercitive, acolo unde legea nu este respectată”, a declarat Ciprian Dumitru Musca.

„Catalogul național al masei lemnoase„ vine să transparentizeze activitatea din fondul forestier național.

„Zilnic sunt întocmite, în medie, 11.000 avize. Este un semnal clar că s-a muncit în acea zi. Dacă noi suntem transparenți în activitatea noastră, trebuie să fie transparenți și cei ce își desfășoară activitatea în agricultură, activități petroliere, alcool sau resurse minerale. Pe noi ne urmărește o țară întreagă dacă muncim. Este momentul să se înțeleagă că muncim cinstit și nu trebuie să ne ascundem”, precizează reprezentantul ASFOR.

Verificări

Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură vor fi obligate să verifice prin sondaj actele de punere în valoare, în baza unor criterii de risc. Introducerea în lege a utilizării unor criterii de risc obligă Gărzile forestiere să acționeze cu precădere în zonele cu infracționalitate crescută. Astfel, se reduc semnificativ riscurile de introducere în piață a lemnului cu proveniență discutabilă.

O altă măsură pe care ASFOR o susține este asigurarea trasabilității lemnului la prima punere pe piață și expedierea de la pădure doar a lemnului măsurat. Nu are importanță modul în care se vinde lemnul din pădure – pe picior sau fasonat, important este ca lemnul care pleacă din pădure să fie măsurat.

„ASFOR a militat și va milita pentru o piață liberă, dar corectă. Modul de valorificare a lemnului, pe picior sau fasonat, trebuie să țină cont de realitățile pieței lemnului și nu de modul în care își închipuie unii actori de pe margine că ar fi bine. Combaterea tăierilor ilegale se realizează prin măsuri de întărire a capacității proprietarilor ca prin administratori să fie asigurată paza pădurilor și nu prin măsuri care să reglementeze modul de valorificare a lemnului”, precizează Ciprian Dumitru Musca.

Acesta crede că interzicerea exportului de buștean și lemn rotund are și o latură pozitivă: va crea mai multe locuri de muncă în sectorul de prelucrare primară a lemnului.

Relansare economică

Lemnul, ca resursă regenerabilă și reciclabilă poate fi motorul relansării economice, după pandemia Covid, prin dezvoltare durabilă pe principii ecologice.

Pentru aceasta, ASFOR susține că sunt necesare implementarea și a altor măsuri menite să relanseze activitatea economică forestieră, cum ar fi – TVA 0 (zero) pentru lemn de foc. Lemnul are un rol foarte important în stocarea carbonului pe termen lung, în special prin utilizarea sa în construcții din lemn. În acest sens, consideră că reducerea cotei de TVA la 5% pentru lemnul folosit în construcții ar duce la o stimulare a utilizării durabile a lemnului.

„Pentru o economie forestieră sustenabilă, atât pentru mediu cât și pentru operatorii economici, cerem ferm autorităților statului român: eliminarea evaziunii fiscale, reducerea prețului pentru lemnul de foc și cel folosit în construcții, precum și creșterea volumului de lemn utilizat în construcții. Aceste măsuri vor produce un efect pozitiv atât în stocarea carbonului, cât și în atingerea țintelor de economie verde, creșterea eficienței energetice a construcțiilor și creșterea numărului de locuri de muncă – prin dezvoltarea segmentului construcțiilor din lemn și creșterea volumului de lemn utilizat în România”, a declarat Ciprian Dumitru Musca.