România ar putea avea TVA redusă cu patru puncte procentuale mai repede de 1 ianuarie 2016. Guvernul intenţionează să decidă în aprilie reducerea, din luna iunie, a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Atunci se va stabili dacă va fi diminuată cota standard de TVA, de la 24% la 20%, sau TVA la produse alimentare de bază, de la 24% la 9%, a anunţat premierul Victor Ponta. El a afirmat iniţial că „99% putem reduce TVA din aprilie”, dar că mai trebuie avute ultime negocieri cu instituţiile financiare internaţionale.
Ulterior, la solicitările presei pentru a clarifica, Ponta a precizat că în aprilie va fi luată decizia pentru ca TVA să fie redusă mai devreme cu şase luni faţă de termenul stabilit iniţial, de 1 ianuarie 2016.
Proiectul Codului Fiscal prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 2016, şi la 18%, începând cu 2018.
În acelaşi timp, lista produselor pentru care Guvernul promite TVA de 9%, şi care a inclus iniţial doar pâinea, carnea, peştele, legumele şi fructele, a fost extinsă prin includerea şi altor produse, precum lapte, ouă, animale şi păsări vii, relevă proiectul actualizat de Cod Fiscal.
Proiectul mai prevede introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, cota de TVA va fi redusă de la 20% la 18% începând cu 1 ianuarie 2018.
Argumente pentru reducerea TVA
Guvernanţii argumentează reducerea TVA prin faptul că România este a 5-a ţară din UE, în ceea ce priveşte cota standard de TVA (24%), după Ungaria, Danemarca, Croaţia şi Suedia. Cota efectivă a TVA este mult sub cota medie legală. Consumul privat a crescut, în medie, cu 1% anual în 2011 şi 2012, deşi veniturile salariale reale s-au majorat în medie cu 2%. Frauda fiscală din TVA a fost mai mare după majorarea TVA, respectiv de la 3,4% din PIB în 2010 la 6,3% din PIB în 2012, după care s-a redus la 5,7% din PIB în 2013.
Impactul reducerii TVA asupra bugetului de stat va fi de 12,3 miliarde de lei în anul 2016, sume care rămân la dispoziția populaţiei şi a agenţilor economici.
Beneficiile pe termen mediu vor fi: creştere economică suplimentară de 1%; creşterea numărului locurilor de muncă cu circa 150 mii în anul 2016 şi cu circa 70 mii în următorii ani; stimularea mediului de afaceri datorată îmbunătățirii fluxurilor de cash-flow şi reducerea evaziunii fiscale, apreciată la încasări suplimentare anuale de 0,5 mld lei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!