Serviciul Judeţean de Ambulanţă Bihor a pierdut un sfert din buget printr-un ordin ministerial, are de recuperat 7 miliarde ROL de la Casa de Asigurări de Sănătate Bihor, pierde alte sume mari fiindcă nu are voie să facă angajări şi prin urmare plăteşte mai mult pe ore suplimentare la angajaţi (43.000 de ore suplimentare au fost făcute în 2009). Angajaţii de aici nu sunt plătiţi „în aşteptare” (aşa cum e SMURD – n.r.) ci doar în funcţie de numărul solicitărilor, nu poate să îşi mărească bugetul fiindcă nu are o locaţie proprie şi suficient de mare, nu poate să se extindă şi mai mult în judeţ fiindcă posturile la angajări sunt blocate şi furnizorii încep să ameninţe cu sistarea aprovizionării cu diverse produse şi servicii.
Ambulanţa Bihor nu a încasat niciodată taxă de pornire, aşa încât managerul Daniela Petrişor consideră că ministrul ar fi trebuit să sancţioneze doar acel serviciu de ambulanţă care a comis această faptă şi nu să ia măsuri în defavoarea personalului medical şi al pacienţilor din toată ţara. De altfel, Ambulanţa Bihor a şi înaintat ministrului Cseke Atilla trei variante de „resuscitare”: plata în aşteptare, angajarea de personal sau preluarea unor cheltuieli de către Ministerul Sănătăţii.
Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 52/55 din 25 ianuarie 2010, privind transportul interclinic al pacienţilor în stare necritică de către serviciile de ambulanţă, poate afecta sănătatea bolnavilor şi riscă să sece bugetele serviciilor de ambulanţă din ţară, opinează tot mai mulţi medici.
Ordinul ministerial prevede ca persoanele internate la spitale şi cele ajunse la Urgenţe şi care necesită consulturi la alte unităţi să fie asistate medical de asistentele de pe secţii şi doar în cazuri grave să beneficieze de ajutorul serviciilor de ambulanţă cu medic.
Acest fapt ar duce la întârzierea deplasării pacienţilor la consulturi în alte unităţi sanitare întrucât majoritatea secţiilor spitaliceşti sunt deficitare la capitolul personal medical. La Oradea, probleme ar putea apărea la secţiile de neurologie de la Spitalul de Neuropsihiatrie şi de la Spitalul Judeţean întrucât personalul de aici este şi aşa insuficient.
Serviciile de ambulanţă vor avea de câştigat (pentru că personalul calificat cu medic nu va mai răspunde la orice solicitare de transport interclinic şi astfel va fi mai degrevat de sarcini şi va putea interveni la alte urgenţe), dar şi de pierdut pentru că transporturile sanitare între spitale nu vor fi plătite în funcţie de calificarea echipajului ci doar în funcţie de distanţa parcursă.
Nu există taxă de pornire
Ordinul în cauză a fost dat de ministrul Sănătăţii după ce a aflat că la un serviciul de ambulanţă din ţară s-ar percepe o anumită taxă de pornire (un transport medical de ambulanţă ajungând şi la 500 lei), dar se pare că ministrul nu a verificat dacă acest fapt este generalizat sau nu la nivelul tuturor serviciilor judeţene de ambulanţă din ţară.
În Bihor, această taxă de pornire nu a existat niciodată şi s-au plătit doar kilometrii parcurşi şi tipul de asistenţă oferit (cu asistent sau cu medic).
Managerul de la Ambulanţa Bihor, dr. Daniela Petrişor, apreciază că ordinul ministerial este bun din punctul de vedere al urgenţelor, pentru că astfel, echipajele medical de la Ambulanţa Bihor nu vor mai fi blocate cu un număr mare de transporturi interclinice şi vor putea mai mult acţiona la alte cazuri de urgenţă. În schimb, neplata pentru tipul de activitate medicală prestat nu pare corect întrucât nu e totuna dacă pacientul e dus cu ambulanţa fără să fie asistat medical sau nu. Managerul Ambulanţei subliniază că este vorba de calitatea serviciului prestat fiindcă nu e totuna dacă un pacient e asistat pe timpul transportului de un medic, care poate să îl ajute dacă face o complicaţie pe durata drumului sau dacă nu e asistat de doctor în urgenţă.
Voluntari la pacienţi
În decursul a 12 ore, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Bihor răspundea la circa 50 de transporturi interclinice, adică asigura asistenţă medicală cu asistent sau medic, după caz, pentru pacienţii care necesitau transport de la UPU sau din secţiile de spital până la alte spitale sau clinici din oraş. Prin neplata asistenţei medicale, Ambulanţa Bihor va pierde un sfert din bani, fapt care periclitează existenţa serviciului. Asta pentru că la ora actuală, Ambulanţa Bihor mai are încă de primit o sumă impresionantă de bani (7 miliarde lei vechi) de la Casa de Asigurări de Sănătate Bihor.
Managerul a informat că Ambulanţa Bihor primeşte bani de la CAS Bihor doar pentru un număr de cazuri, conform contractului-cadru, iar solicitările la care răspunde peste limita prevăzută în contract rămâne muncă de voluntariat neplătită.
Dr. Petrişor a explicat că a informat Ministerul Sănătăţii despre aceste probleme grave ce ţin de finanţare la Ambulanţa Bihor.
43.000 ore suplimentare
Ambulanţa Bihor a transmis ministrului Sănătăţii, Cseke Atilla trei variante pentru ca Ambulanţa să subziste: plata în aşteptare, la fel ca la SMURD, preluarea unor cheltuieli de către Ministerul Sănătăţii sau angajarea de personal.
La ora actuală, la Ambulanţa Bihor ar fi nevoie de încă circa 65 de oameni, dar angajările sunt blocate la nivelul Ministerului Sănătăţii. În 2009, angajaţii de la Ambulanţa Bihor au lucrat nu mai puţin de 43.000 de ore suplimentare, spune dr. Petrişor care susţine că şi prin acestea s-au pierdut bani fiindcă ar fi fost mult mai ieftin să angajeze personal şi să îl plătească decât să achite ore suplimentare actualilor angajaţi. La această oră, Ambulanţa Bihor are substaţii la Beiuş, Ştei, Salonta, Marghita, Aleşd şi microstaţii la Sălard, Suplac, Valea lui Mihai, Bratca, Săcueni şi Ceica. Primarii din localităţile Tinca, Săcueni şi Sălard au solicitat transformarea microstaţiilor de ambulanţă de acolo în substaţii, pentru ca locuitorii să beneficieze de asistenţă medicală calificată, însă acest fapt depinde probabil tot de Ministerul Sănătăţii, dacă va debloca sau nu posturile de medici, asistenţi şi ambulanţieri.
O.Ş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!