La Cetea, doctorul Petru Mihancea are un muzeu în casa părintească, iar la Beiuş fostul şef al BNR, Ioan Degău, a strâns toate comorile din Ţara Beiuşului pentru muzeul aflat pe domeniul său. În aceeaşi notă, nu putem să nu amintim Muzeul Flutur de la Chişcău, acesta constituind probabil prima iniţiativă particulară de acest gen.
Medicină și tradiții
Doctor în Medicină, nominalizat la Premiul CHARCOT ca reprezentant al României în Consiliul European pentru Cercetare și Tratament al Sclerozei Multiple, dar și posesor al unei Diplome de excelență pentru promovarea valorilor moral-creștine ale patrimoniului național din partea Ministerului Culturii, profesorul universitar dr. Petru Mihancea nu a rupt niciodată legătura cu satul natal, Cetea, conștient fiind de faptul că – așa cum spunea Viorel Horj – „când această legătură se rupe, pe omul proiectat în neant nu-l mai primește nici țărâna timpului. Iată de ce întoarcerea la vatră devine un necesar exercițiu de supraviețuire”.
În casa părintească din Cetea, construită în perioada 1965/1967, medicul Petru Mihancea a strâns, de la un jug de vite și un car, la stelaje cu obiecte casnice, un cântar, o ladă de făină, o ladă pentru oale și tăcăneaua, un cuptor de pâine construit în 1950, un căndalău și o căldare pentru prepararea hranei pentru animale; nu lipsesc moara de sfărmat porumbul, forma de făcut voiaje, furca de tors, războiul de țesut, socala, grebenele, lavița care se punea în fundul casei, depenele, caierul în furcă, rășchitorul și furca de tors.
După Unire
Un al muzeu din Cetea aparține Parohiei. Un corpus de 87 de documente originale, care completează istoria locului după Unire până în 1956, oferă o imagine vie a problemelor cu care s-a confruntat comunitatea în acele vremi, unele cu un puternic impact emoțional. Documentele pot fi văzute alături de icoane deosebit de prețioase.
La reconstituirea paginilor de istorie de la Muzeul Parohiei Cetea a contribuit preotul Emil Bendorfeanu, îngropat alături de soția sa, Iustina, în curtea Bisericii cu Hramul Adormirea Maicii Domnului. Camera de vară a învățătorilor Ioan și Ileana Ungur e la rândul ei un mini-muzeu amenajat cu obiecte tradiționale. Ileana Ungur mărturisește în volumul semnat de Petru Mihancea și Liviu Borcea „Cetea – un sat pentru credință și legea străbună” că, pe lângă activitatea didactică, dascălii erau obligați să participe și la activitatea culturală.
„Din obligație, aceasta a devenit o pasiune. Cunoscând datinile și obiceiurile strămoșești, am hotărât să continuăm activitatea înaintașilor noștri, familia înv. Topai, ducând mai departe aceste tradiții”.
Economistul-muzeograf
Cristian-Florin Mihoc este economist de profesie şi activează într-o companie de construcţii din Oradea. Obiecte casnice, copăi pentru aluat, blide, oale, lăzi de zestre, obiecte pentru tors lâna, costume populare din diferite zone etnografice, țesături, artizanat, produse meșteșugărești populare – toate sunt expuse în muzeul economistului îndrăgostit de folclor. Unele dintre obiectele de artă populare sunt moştenite de la bunici sau străbunici, reflectă preocuparea şi munca familiei sale în domeniul artei populare, iar altele au fost strânse colindând din casă în casă.
Muzeul economistului nu e parte a vreunui circuit turistic. Cu toate acestea, cei care l-au vizitat i-au făcut o pagină neoficială pe facebook – Șura lui Cristi. Locul acesta încărcat de tradiţii e ales de mulţi interpreţi de muzică populară ca şi cadru pentru videoclipuri ori emisiuni de gen. Muzeul economistului a stârnit admiraţia unor vizitatori din Ungaria, Belgia, Ohio, a unor şcoli care au organizat vizite cu copiii, dar şi a unor localnici din judeţele limitrofe Bihorului.
Un loc aparte în muzeu îl ocupă bustul lui Vasile Goldiş. Ce legătură are Vasile Goldiş cu pasiunea pentru etnografie şi folclor a economistului salontan? Tatăl lui Cristian-Florin Mihoc se trage din familia Goldiş din satul Mocirla (Arad), azi purtând numele lui Vasile Goldiș.
De altfel, și pasiunea pentru folclor şi muzica populară – Cristian-Florin Mihoc este şi culegător de folclor – pare că le moștenește de la bunicul dinspre tată, care avea, la rândul său, o voce frumoasă şi o întreagă colecţie de cântece populare. Din repertoriul lui Cristian-Florin Mihoc fac parte melodii, unele prelucrate, culese din zona Beiuşului şi a Aradului. Apetenţa sa pentru muzica din Ţara Beiuşului vine pe linie maternă, mama sa având origini în zona Budureasa.
Citiți principiile noastre de moderare aici!