Mirajul Africii l-a cunoscut şi arhitectul Italian Alessandro Vestri care trăieşte acum la Oradea. Acesta explică ce înseamnă dorul de Africa, după ce a fost acolo prima dată în urmă cu 20 de ani. “Sunt amintirile din copilărie pe care le cauţi acolo. În copilărie citeşti poveşti cu elefanţi şi lei. Aceste lucruri se visează când eşti copil, iar ca adulţi mergi să le cauţi”.
Allesandro Vestri vorbeşte cu un farmec irezistibil despre Africa , acolo unde spune că este inima lui. “Africa poate fi văzută ca o experienţă istorică, culturală şi socială precum şi ca o fantastică aventură, sau o excelentă oportunitate de business. Totul depinde de ceea ce ne motivează pe fiecare dintre noi. Este adevărat şi faptul că un aspect nu le exclude automat pe celelalte. Poate că, din punct de vedere emoţional suntem cu toţii atraşi de acest continent dat fiind faptul că aici s-au fondat rădăcinile comune ale întregii umanităţi: aici se naşte omul şi de aici s-a răspândit în întreaga emisferă. Poate de aceea vorbim despre „ dorul de Africa”, acel sentiment de nostalgie care îi cuprinde pe cei ce au văzut acea natură necontaminată, uneori chiar infernală, acele culori ce îţi rămân întipărite în minte, chiar şi atunci când te afli la mii de kilometri distanţă”.
Prima dată în Africa
Prima „întâlnire” cu Africa a arhitectului Vestri a fost în urmă cu 20 de ani, când, la invitaţia unui prieten, un doctor ginecolog care efectua un studiu în numele OMS, a ajuns mai întâi în Etiopia, iar apoi la Djbouti, o regiune nu tocmai ospitalieră din Cornul Africii, poate cea mai neospitalieră de pe întreg continentul. „La întrebarea ce mi-a fost adresată după câteva zile, „ Ce credeţi că puteţi să faceţi în acestă regiune?”, răspunsul meu a venit imediat „Absolut nimic!”. Adevărul e că doar după două luni, mă regăseam la bordul avionului , avion ce se îndrepta către acest deşert de piatră, un loc în care nu plouă aproape niciodată, iar când se face răcoare, temperatura nu scade sub 40 de grade C, nici măcar în nopţile de iarnă. Între timp, prietenul meu, doctorul, s-a stabilit acolo practicând activitatea sa specifică, activitate foarte apreciată de localnici, care în sfârşit puteau să se adreseze unui specialist. Eu în schimb, am primit sarcina de a mă ocupa de construirea a 5.000 de locuinţe de tip social în numele Guvernului. Din păcate, Guvernele Africane nu sunt tocmai fiabile, după mai multe întâlniri şi negocieri cu înalţi demnitari, forma corectă a acordului direct cu societatea italiană interesată de acea intervenţie nu s-a încheiat din lipsa unor garanţii precise privind efectuarea plăţilor”, spune Alessandro Vestri.
Timpul stă în loc
În Africa, timpul pare că stă în loc pentru localnici. Arhitectul Vestri spune că acolo localnicii nu simt stresul trecerii timpului. „Aveam, de exemplu, o întâlnire stabilită cu un vicepreşedinte, nu cu un portar la ora 9:00 şi a venit la amiază”.
„Cu toate acestea, toate acele călătorii au contribuit nu doar la îmbogăţirea mea pe plan social, cultural şi spiritual, ci am reuşit să fondăm o structură umanitară care ne-a permis să salvăm literalmente zeci de copii bolnavi prin strângerea de fonduri direct din Italia. Aceşti copii, indicaţi de doctorii curanţi erau însoţiţi şi trataţi gratuit în instituţiile sanitare italiene, ca ulterior să se întoarcă în ţara lor de origine”, mărturiseşte arhitectul.
Alessandro Vestri descoperă în Africa „interacţiunea dintre diferitele aspecte ce pun lumea în mişcare, unde se ştie de unde începe şi niciodată unde se va ajunge”.
Uşi deschise la Addis Abada
„Între timp alte „uşi s-au deschis” si iată-mă invitat în Etiopia, de data aceasta la Addis Ababa, la petrecerea de absolvire a fiicei unui inginer local înrudit cu Ministrul Agriculturii din Etiopia şi cu alţi membri marcanţi ai Guvernului. Ca şi italian, am fost onorat de prezenţa la masă a Ministrului, însuşi, care era interesat de realitatea occidentală. Prin urmare, nu a fost întâmplător faptul că, următoarea invitaţie a constat în elaborarea unui Master Plan pentru oraşul Axum (considerat leagănul omenirii), motiv pentru care s-a constituit un grup de lucru ” ad-hoc”, intervenţie care s-a dovedit extrem de fascinantă nu doar în ceea ce priveşte aspectul istoric şi arhitectonic, dar şi cel pentru nenumăratele aspecte religioase de o importanţă majoră. Cunoaşterea între popoare, în timp dobândită, permite numeroase alte contacte dintre care Ambasada Republicii Democrate Congo, unde s-a proiectat un hotel a cărui construcţie va începe anul acesta”, consideră arhitectul Vestri.
Veronica Bursaşiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!