Traseul e amenajat pe malul stâng al râului. Defileul Crişului Repede şi Peştera de la Vadu Crişului dobândesc statutul de rezervaţie naturală în august 1955. Pe lângă frumuseţea peisagistică şi diversitatea faunistică, defileul are o importanţă botanică deosebită, deoarece cuprinde asociaţii floristice cu elemente fitogeografice, de la elemente eurasiatice la elemente mediteraneene, până la cele alpino-balcanice. „Defileul Crişului Repede de la Vadu Crişului, cu frumuseţea ei măreaţă, se înalţă aproape unic. Iubitorii naturii păşesc în această strâmtoare cu un fel de inspiraţie, unde ochii surprind formaţiunile stâncoase, iar urechile surprind muzica desfăţătoare a Crişului”, scria profesorul Juhász Viktor în monografia satului. În formarea sa, rolul principal îl are Crişul Repede, dar au contribuit şi apele subterane. Pe când Crişul a atacat de sus calcarul, apele subterane pătrunzătoare au venit din interior, şi a început carstificarea din interior.
Comori arheologice
Rezervaţia naturală, de o frumuseţe pitorească, lungă de 3 kilometri, întinsă pe o suprafaţă de 357 hectare, este o zonă protejată, complexă. Aceasta însemnând că aici se regăsesc comori arheologice, istorice şi naturale diverse. Iar olăritul prezent în sat reprezintă comoară etnografică. Defileul dispune de două atracţii principale: pereţii stâncoşi înalţi albi şi peşterile. Pe lângă peşterile care sunt aşezate una deasupra alteia – Fugarului, Caprei, Devenţului în creasta stâncii Celor Doi Episcopi, peştera de stalactite şi stalagmite Vadu Crişului (iniţial – Zichy), lungă de aproape 1 kilometru, descoperită în 1903, şi pârâul care izbucneşte din aceasta, şi care apoi de la o înălţime de circa 6 metri cade sub formă de cascadă în albia râului, sunt doar câteva exemple pe care vizitatorul zonei trebuie să le vadă în mod obligatoriu. Turiştii iubitori ai naturii, alpiniştii şi speologii sunt atraşi de pereţii înalţi şi abrupţi stâncoşi ai defileului şi de peşterile de aici. Reţeaua traseelor turistice ce străbat Defileul Vadu Crişului este extinsă, majoritatea pornesc de la Peştera Vadu Crişului şi ating nişte locuri splendide ca Lacul fără Fund, Stanul Stupului, Peştera Caprei, Dealul Crucii. În apele Crişului Repede trăiesc peşti specifici zonelor. Primele trasee turistice au fost amenajate de către Czárán Gyula – care pe merit a fost numit „îndrăgostitul naturii” – pe propria cheltuială, la începutul anilor 1900. Şi astăzi mergem pe scările sculptate în stânci de către acesta, dacă urmărim marcajele de punct roşu şi dungă albastră.
Având în vedere faptul că pe partea dreaptă a Crişului Repede- deşi cândva era o potecă amenajată pe lângă calea ferată, întreţinută pe vremuri de CFR- circulaţia pietonală a devenit foarte periculoasă, deoarece nu se poate ajunge la peşteră decât între şinele de cale ferată, Consiliul Local în anul 2014 a hotărât construirea unui pod de trecere la intrarea în defileu, mai sus de fostul pod din lemn luat de Criş. Cum podul nou, de 106 metri lungime, 4.5 metri lăţime se apropie de finalizare, la iniţiativa conducerii primăriei, Serviciul de Salvamont-Salvaspeo Bihor a venit în ajutorul administraţiei locale şi a început amenajarea pe versantul stâng al Crişului, traseul care va lega podul nou construit cu peştera de la Vadu Crişului.
Astfel la traseul punct roşu Cabana Peştera –Peştera Caprei –– Peştera Devenţ I – III– Belvedere Terase – Belvedere Peretele Melcului – malul Crişului Repede – Cab. Peştera; de la Peștera Caprei se ramifică pe o distanță de 1 kilometru spre Vadu Crișului, pe malul stâng, un sector de traseu de legătură marcat cu punct roșu dublat. Pe traseul de legătură diferenţa de nivel maximă este 141 metri, grad dificultate „ușor”, adică nu necesită echipament special, aflăm de la domnul Istvan Pinter, care de câteva săptămâni, împreună cu colegii de la Salvamont lucrează la amenajare. Traseul de legătură va permite turiştilor, ca trecând peste podul nou, în circa 25 de minute, în pădure, în condiţii de siguranţă să ajungă la peşteră. Desigur problemele rămân copacii căzuţi în ambele părţi ale traseului şi neevacuaţi, precum şi starea avansată de degradare în care este fosta Cabană Vadu Crişului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!