Marţi seara, Muzeul Ţării Crişurilor a reluat colocviile, de această dată în noul sediu, cu o prezentare de excepţie. Invitat să conferenţieze a fost prof. univ. dr. Sabin Luca, director general al Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.

Acesta a propus ca temă „Un oraş preistoric din Europa. Situl neolitic de la Turdaş-Luncă (județul Hunedoara)”. Sabin Luca fiind coordonatorul cercetărilor care au început cu ocazia declanşării lucrărilor la autostrada Sibiu-Nădlac, în 2011, a prezentat în cadrul colocviilor rezultatele cercetării arheologice întreprinse în zona Turdaş-Lunca.

Aşezarea urbană descoperită este socotită de specialiştii români în domeniu şi nu numai cea mai veche de acest fel din Transilvania şi, implicit, din România. Are o suprafaţă de 100 de hectare, din care s-au cercetat în ultimele campanii 11 ha, pe care s-au găsit fortificaţii, cartiere, iar printre ruinele acestora vase şi statuete antropomorfe şi zoomorfe dintr-o perioadă de timp care datează de dinainte de piramide. Civilizaţiei Turdaş îi aparţin şi cele trei tăbliţe de lut de la Tărtăria, pe care se păstrează cea mai veche scriere din lume, datând de circa 7.000 de ani.

Profesorul Sabin Luca spune că în 1992 au început de fapt cercetările în zona Turdaş-Luncă, universităţile din Sibiu şi Alba Iulia organizând cercetări arheologice de şcoală. Până acum s-au cercetat 20 de hectare din cele 100, în aceste cercetări fiind investiți 6 milioane de euro. Cele 20 de hectare includ peste 4.000 de complexe arheologice, cea mai mare suprafaţă din istoria României, la care până în prezent au lucrat 400 de angajaţi şi câte 20 de arheologi, lucrări intensificate după 2011, când au fost pornite lucrările la autostrada Nădlac-Sibiu.

Din cele 20 de hectare cercetate, 60 de kilometri pătraţi aparţin culturii Turdaş – ce datează din jurul anului 6400 î.Hr. – „un sit înconjurat de alte culturi ale neoliticului”. S-au descoperit în cultura Turdaş altare şi picturi unice în lume, la fel ca şi „pietrele născătoare”, ce întruchipează femei născând.

S-a constatat faptul că este un sit ritualic, după ce s-au descoperit oase indicând oameni sacrificaţi. S-au descoperit şi palisade având la intrare capete de taur din lut, simbol al vânătorii. Locuinţele datează din anul 5.700 î.Hr., ridicate pe piloni şi înconjurate de şanţuri. Cercetările în zonă continuă.

Evenimentul organizat de Muzeul Ţării Crişurilor s-a realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu şi cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.