România îşi propune ca în exerciţiul bugetar european 2014-2020 să atragă substanţial mai multe fonduri europene decât a făcut-o până acum. Bruxelles-ul aşteaptă în continuare să vadă o strategie naţională viabilă, prin care România ar putea atrage mai eficient fondurile. Totuşi, instituţiile româneşti, în frunte cu Guvernul, par să aibă şi acum temele nefăcute.
Este de notorietate felul în care, în luna iunie a acestui an, Comisia Europeană respingea draftul Acordului de Parteneriat pe care Guvernul României îl trimitea Comisiei, pentru perioada 2014 – 2020. Funcţionarii europeni cataloga documentul ca unul imatur, neprofesionist realizat, plin de „copy/paste”.
În octombrie, România va trebui să trimită un nou draft către CE, la care vor contribui inclusiv agenţiile de dezvoltare regională. Judeţul Bihor ţine de ADR Nord-Vest, cu sediul în satul Rădaia, lângă Cluj-Napoca.
„Parlament regional” consultativ
ADR Nord-Vest întocmeşte o strategie de dezvoltare regională pentru 2014-2020, forma finală nefiind încă lansată. În acest sens, a fost înfiinţat un comitet regional de planificare (CRP), cu rol consultativ, a cărui primă şedinţă a avut loc vineri, la sediul ADRNV, din satul Rădaia de lângă Cluj-Napoca. Un soi de parlament regional, cu rol consultativ, ce s-ar mai întâlni anul acesta de două ori. Aşadar, contribuţia acestuia la strategiile regionale va fi la fel de mare sau de mică cât o va permite chiar ADRNV, agenţia condusă de orădeanul Marcel Boloş. Din acesta fac parte reprezentanţi ai tuturor sectoarelor sociale, de la instituţii guvernamentale şi autorităţi judeţene/locale, până la ONG-uri şi minorităţi. Teoretic, de la membrii selectaţi în CRP se aşteaptă observaţii, sugestii, propuneri, pentru o viziune de dezvoltare integrată la nivelul regiunii de Nord-Vest. Practic, însă, surse de la Cluj ne transmit că şi la nivelul ADR Nord-Vest există temeri că Ministerul Fondurilor Europene, condus de Eugen Teodorovici va ţine prea puţin cont de viziunile regionale venite din teritoriu, atunci când va trimite un nou draft către Comisia Europeană.
Aşa cum, în subsidiar, în judeţele aparţinătoare ADRNV există temeri că în realizarea strategiei de dezvoltare pentru zona de Nord-Vest, Agenţia de la Cluj nu va ţine cont, decât formal, de recomandările acestui „parlament”, cu rol consultativ.
Consultaţi doar formal?
Din comitetul regional de planificare ce funcţionează pe lângă ADRNV fac parte 39 de persoane. Iată reprezentanţii Bihorului: Liviu Popa – Inspectoratul Judeţean de Poliţie; Constantin Bungău – Universitatea din Oradea; Adrian Simon – Asociaţia Pro Democraţia, Monica Suciu – Fundaţia Ruhama; Marian Daragiu – Asociaţia Civică Democratică a Romilor; Alin Moş – Centrul de Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, Parcul Natural Munţii Apuseni; Horia Carţiş – Consiliul Judeţean Bihor. Nu toţi au fost, însă, prezenţi la prima şedinţă, de săptămâna trecută.
Printre bihorenii care au fost prezenţi, vineri, la prima şedinţă, Adrian Simon, reprezentant al ONG-urilor şi chestorul Liviu Popa, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Bihor. Primul spune că înainte să lanseze propuneri se va consulta cu cluburile Asociaţiei Pro Democraţia care l-au mandatat. În acest sens, îşi propune o transparenţă maximă, chiar dacă are dubii că propunerile formulate vor fi luate în seamă.
Chestorul Liviu Popa, a părut, la rându-i, destul de circumspect faţă de demersul „parlamentului regional” de la Cluj. Iată ce a avut să ne spună Popa: „Vorbim despre un exerciţiu financiar pe şase ani ani şi noi încă nu ştim în 2020 ce ar trebui să aibă România, şi nu are azi. Avem şansa istorică să fim ajutaţi, să dăm 1 leu şi să primim 10”, ne-a declarat chestorul Popa, adăugând că spera ca la Cluj să se dezbată „ce ar însemna dezvoltare regională”. În schimb, la prima şedinţă li s-a transmis despre pericolul birocraţiei excesive ce ar întârzia accesarea fondurilor europene. „Până acum nu am gasit exact scopul real al acestui organism. Daca e numai un scop pe hârtie, mă voi retrage imediat. Ar fi un lucru bun să vedem ce se întâmplă, de fapt, în această parte de regiune. Pentru că am renovat gările din regiune şi mai avem linii de cale ferată în care merge locomotiva cu aburi. În ceea ce priveşte infrastructurii, din păcate, în mediul rural 80% din localităţi nici nu sunt canalizate, iar noi facem camine culturale ca să ne distrăm. Din păcate, la noi nu există o consultare de jos în sus, ci doar o impunere de sus în jos”, a rezumat şeful Poliţiei bihorene.
Oradea, sub umbrela Clujului
Este remarcabil cum planurile de dezvoltare regională se fac deja pe actuala structură, cu opt regiuni de dezvoltare. Regiuni cărora vicepremierul Liviu Dragnea face eforturi să le dea statut administrativ-teritorial, printr-o lege, eludând astfel modificarea Constituţiei! Dacă planurile PSD vor fi înfăptuite, Oradea va intra definitiv sub cupola Clujului, într-o structură administrativ-teritorială ce ar constitui o premieră în istorie. Deja, Finanţele şi Sănătatea şi-au format o asemenea structură de tip regional. Chiar dacă dintotdeauna Oradea a făcut parte dintr-o structură a Crişanei (Partium – în administraţia ungurească), atunci când în România a existat acest etaj administrativ, Clujul „patronând” separat regiunea transilvăneană.
Mai intai descentralizare, abia apoi regionalizare
Citiți principiile noastre de moderare aici!