Cea de-a patra ediție a evenimentului, dedicată predării noțiunilor din știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică, dar și folosirii cu discernământ a Inteligenței Artificiale în școli, se va desfășura la 12-13 septembrie.

Realitatea educației din România

Motivația tânărului de a participa la această conferință nu a pornit doar din dorința de a fi prezent într-un cadru internațional, ci dintr-o realitate pe care o observă zilnic la școală. A remarcat faptul că mulți elevi merg la oră convinși că „nu sunt buni la fizică”, înainte chiar de a descoperi frumusețea fenomenelor, iar fără sprijin și implicare personală, ajung să respingă invitația de a înțelege universul.

Consecințele, a subliniat el, sunt vizibile: anxietatea față de științe și uneori abandonul complet al ideii de a urma o carieră didactică în domeniile STEM sau în cazuri mai fericite, plasarea dorinței pentru această carieră pe un plan secund. Un cerc vicios, alimentat de o atitudine de tipul „merge și-așa”, resimțită în toate domeniile societății.

Joshua a întâlnit profesori care, în ciuda programei rigide pe alocuri și a resurselor limitate, depun eforturi uriașe pentru a schimba această percepție, improvizând experimente cu obiecte simple, transformând teoria în poveste și găsind răbdare să explice de nenumărate ori. Însă, a avertizat el, chiar și acești dascăli riscă să fie epuizați în absența resurselor de care au nevoie.

„Nu pot rămâne doar un observator pasiv”

„Am aplicat la această conferință pentru că am simțit că nu pot rămâne doar un observator pasiv. Este nevoie ca vocea profesorilor și tinerilor din România să fie auzită într-un context internațional, pentru că multe dintre provocările noastre nu sunt doar locale, ci parte dintr-o problemă globală. Este vorba despre modul în care facem știința relevantă și accesibilă tuturor, dar și de cum încurajăm cultura științifică într-o comunitate în care vorbim din ce în ce mai mult despre analfabetismul funcțional.

În esență, motivația mea este dublă: pe de o parte, e vorba de dorința de a susține, în felul meu, predarea științelor în România, cu tot ce are ea – de la minusuri dureroase la plusuri remarcabile. Pe de altă parte, vreau să învăț de la ceilalți vorbitori, să descopăr bune practici care pot inspira și comunitatea noastră. Elevii merită să vadă că știința poate fi vie, fascinantă și accesibilă chiar și atunci când contextul este complicat. Iar profesorii, elevii și părinții merită să știe că nu sunt singuri în acest sens”, a explicat Joshua.

Tânărul a mărturisit că a fost surprins când a aflat că a fost selectat pentru a participa la acest summit, comparând emoția trăită cu momentul în care un elev descoperă că o formulă abstractă descrie de fapt un fenomen real. Această reușită i-a adus un sentiment de validare, nu doar la nivel personal, ci mai ales ca parte a unei comunități de profesori și studenți din România care caută soluții și reușesc uneori să fie ascultați pe plan internațional.

„Surpriza s-a transformat rapid în responsabilitate. M-am gândit imediat că această selecție nu este doar despre mine, ci despre mesajul pe care îl pot aduce mai departe: realitatea educației din România, cu provocările și reușitele ei, merită să fie cunoscută și discutată. Dacă până acum mi-am văzut rolul la nivel local – în clasă, în diverse proiecte, în voluntariat – acum am simțit că am ocazia să pun aceste experiențe într-o conversație globală. A fost în același timp și un moment de speranță. Pentru că selecția a însemnat că undeva, cineva a considerat că vocea unui tânăr din România merită să fie parte dintr-un dialog internațional. La fel și în cazul celorlalți șapte vorbitori din țara noastră. Iar asta mi-a reamintit că nu există voci prea mici, dacă mesajul este ancorat în realitate și spus cu onestitate”.

Fizica atomică și medicală le provoacă anxietate

În cadrul evenimentului, Joshua va vorbi despre modul în care conceptele de fizică nucleară și medicală – adesea ignorate în programa școlară – pot fi abordate într-un mod interactiv și accesibil. Prezentarea sa, intitulată „Dilemele dezintegrării: ce sensuri putem aduce fizicii nucleare și medicale la liceu?”, va fi susținută în limba engleză. Ea este inspirată din propria sa carte, „Dincolo de manual: explorări didactice în fizica atomică, nucleară și medicală”, și va pune accent pe gândirea științifică autentică, pe corectarea greșelilor conceptuale ale elevilor și pe rolul Inteligenței Artificiale ca sprijin al profesorilor, nu ca substitut al lor.

„Am ales tema pornind de la o observație directă: aproape jumătate dintre elevii mei au spus că simt anxietate atunci când învață fizica atomică, nucleară sau medicală. Aceste domenii sunt percepute adesea ca fiind abstracte, greu de înțeles și mai ales periculoase. Teama de radiații – alimentată de accidente precum Cernobîl sau Fukushima – face ca multe discuții să se blocheze înainte să înceapă. În prezentare am încercat să arăt că această frică nu poate fi eliminată doar cu formule sau definiții, ci prin exerciții care inspiră sens. De exemplu, am folosit dezbateri în care elevii confruntă afirmații false generate de Inteligența Artificială și învață să le demonteze cu argumente. Sau activități în care verifică date despre izotopi utilizați în medicină și decid ce tip de tratament ar fi mai potrivit pentru un pacient. În felul acesta, știința nu mai rămâne o listă de noțiuni abstracte, ci devine o poveste aplicată, legată direct de viața reală”.

Joshua a ales această temă pentru că o consideră un paradox fascinant: ceva ce poate părea înfricoșător se poate transforma într-un instrument salvator, atunci când este înțeles corect. „Fizica nucleară nu înseamnă doar riscuri, ci și șansa la tratamente pentru cancer. Când elevii înțeleg diferența dintre iradiere și contaminare, când pot calcula activitatea unui anumit radioizotop și apoi pot explica pe înțelesul tuturor ce implică această alegere, ei nu învață doar fizică, ci dezvoltă și gândirea critică, dar și capacitatea de a evalua riscuri și de a comunica limpede”.

„Frica poate fi înlocuită de cunoaștere”

El își dorește ca elevii să înțeleagă că frica poate fi înlocuită de cunoaștere, iar cunoașterea să fie însoțită de responsabilitate.

„Știu că prezentarea mea nu va schimba peste noapte predarea științelor. Dar cred că poate stârni întrebări, idei și dialoguri care contează. Fiecare dintre noi are nevoie de știință nu doar ca disciplină, ci și ca un instrument prin care ne explicăm lumea și luăm decizii înțelepte pentru viitor. Pentru asta e nevoie de exigență, dar și de înțelegere. De cineva care le explică și le arată de ce aceste lucruri își regăsesc rostul în societate”.

De asemenea, tânărul speră că participarea sa la summit va stabili un precedent, prin care și alți tineri din România pasionați de predarea științelor vor lua parte la inițiative similare și vor fi încurajați în acest sens.

„Nu este mereu ușor, dar susțin ideea că merită să îndrăznească, pentru că aceasta este parte din modul în care generația noastră poate schimba ceva în bine”, a afirmat Joshua.

Publicul are posibilitatea de a-și vota prezentarea preferată. Cei interesați se pot înscrie gratuit pe site-ul conferinței, EASE- EuropeAn network of STEAM Educators, urmând să primească, pe durata evenimentului, linkul de acces și cel pentru vot.