Viorel Cristea, considerat cel mai bun peisagist naiv din Europa, expune la Oradea. Cel mai scump tablou, și datorită dimensiunilor, e semnat de Adrian Donisanu, un artist care trăiește jumătate de an în țară și jumătate în Franța. Tablourile lui Babeț, un artist vândut foarte bine la New York și în Israel, e la aceeașii cotă, tablourile sale sunt însă de dimensiuni mai mici. Chiar dacă sumele necesare achiziționării sunt de ordinul miilor de lei, în unele cazuri, jumătte din tablourile din expoziție sunt deja rezervate. Aseară a fost vernisajul celei de-aVII-a ediţii a unei manifestări culturale care a transformat Oradea în capitala artei naive contemporane din România. Festivalul Naţional de Artă Naivă, organizat de activa şi inimoasa Asociaţie a Artiştilor Naivi din România, a devenit deja un brand cultural al oraşului care îl găzduieşte.

Vernisajul expoziţiei de artă naivă a avut loc la Muzeul Ţării Crişurilor și i-a avut ca protagoniști pe prof.univ.dr. Aurel Chiriac, directorul instituţiei şi de prof.univ.dr. Ruxandra Dreptu, critic de artă, autor a numeroase publicaţii de specialitate, expert în pictura românească modernă şi membru al Societăţii Evaluatorilor de Artă şi obiecte de colecţie.Au fost prezentate, în premieră, lucrări aparţinând unor artişti naivi demult dispăruţi: Elisabeta Arhip şi Maria Caciora-Taşnicu, ambele considerate unele dintre cele mai talentate artiste naive din ţara noastră, precum şi a lui Viorel Cristea – considerat cel mai bun peisagist naiv din Europa. De asemenea, Şcoala Populară de Arte din Botoşani expune câteva lucrări din colecţia proprie, aparţinând unor artişti naivi absolvenţi ai instituţiei. Selecţia artiştilor şi a lucrărilor a fost făcută exclusiv după criterii valoric

[eadvert]

Acest inedit şi original eveniment cultural este unic în România şi este rezultatul unei colaborări instituţionale între mai mulţi actori locali şi naţionali :Consiliul Judeţean Bihor, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Muzeul Ţării Crişurilor, Revista „Familia”, Fundaţia Comunitară Oradea, Cinema Palace, TVR Iaşi, Cineforma Video Production, Liceul de Arte Oradea, Colegiul Naţional Iosif Vulcan, Liceul Ortodox Episcop Roman Ciorogariu, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, al căror liant comun este Mircea Stroe, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Naivi din România şi omul-orchestră al manifestării.

Festivalul e unul complex. La această ediţie a festivalului, organizatorii au pregătit şi câteva surprize. Pe lângă secţiunea „debutantul anului”, din cadrul expoziţiei, reprezentată anul acesta de pictoriţa Maria Ghercă, manifestarea cuprinde conferinţe, lansare de carte – vineri, la ora10,30, la Hotel Continental, anul acesta, două volume de poezie ale pictoriţei naive Maria Lupu- workshop-uri, spectacole de teatru ţărănesc.

Tot vineri va avea loc Conferinţa Naţională a artiştilor naivi, dar proiecţia de filme documentare, programată la Cinema Palace, se anulează din cauza restricţiilor impuse de pandemie.

De la an la an, Festivalul Naţional de Artă Naivă atrage tot mai mulţi admiratori, colecţionari, turişti şi pasionaţi. Unele dintre operele expuse la acest festival de culoare se numără, în opinia criticilor de artă, nu numai printre cele mai captivante văzute până acum, dar şi printre cele mai valoroase lucrări ale artei naive contemporane din România. Este o bucurie să parcurgi exponatele şi o inspiraţie să constaţi că atenţia la detalii, sinceritatea şi onestitatea sînt întotdeauna prezente în ele.

De la iniţierea festivalului, acum şapte ani, acesta a contribuit la “reactivarea” unor artişti naivi români recunoscuţi pe plan internaţional, ca Gheorghe Babeţ şi Maricela Istrate, şi, de asemenea, prin secţiunea anuală “debutantul anului”, la lansarea unor artişti naivi care s-au transformat, în doar cîţiva ani, în nume de succes ale artei naive contemporane româneşti (Adrian Donisanu, Genoveva Popa sau Maria Ghercă).

În ultimii şapte ani Asociaţia Artiştilor Naivi din România a livrat artă, evenimente culturale pentru oraş şi judeţ, a contribuit la strategia culturală a oraşului, a atras turişti din toată lumea şi cumpărători din ţară, din Europa, ba chiar şi de peste ocean. Oradea a cîştigat notorietate, viziune, dar a cîştigat şi economic odată cu apariţia şi dezvoltarea Festivalului Naţional de Artă Naivă.