Ungaria este prima ţară care a construit deja toate elementele care îi revin din coridorul rutier central – european Via Carpatia. Anunțul a fost făcut de Agenția maghiară de presă MTI.

[eadvert]

Coridorul autostrăzii Via Carpatia leagă şapte ţări, din Lituania şi până în Grecia, creând o conexiune între porturile Mării Baltice, Mării Egee şi Mării Negre, pe direcţia nord – sud, care până acum a lipsit. Odată cu finalizarea, în toamnă, a autostrăzii M30 din Ungaria, care face legătura între autostrada M3 şi graniţa cu Slovacia, a luat naştere şi ultimul element maghiar al coridorului. În urma secţiunii nou construite între Miskolc şi Tornyosnémeti, de la Budapesta se poate ajunge pe autostradă până la Kosice (Slovacia).

Odată cu finalizarea acestui drum de mare viteză, Ungaria s-a achitat de toate sarcinile asumate – cu cinci ani mai devreme decât termenul – limită al construcţiei întregii Via Carpatia, care este anul 2026. După autostrada M30, secţiunea maghiară a coridorului continuă cu autostrada M3, apoi cu autostrada M35, în direcţia Debrecen, iar în final, cu autostrada M4, în direcţia Oradea.

„Ungaria a reuşit să îşi dezvolte singură infrastructura proprie de transport – datorită muncii depuse de cetăţenii săi, bazându-se pe creşterea economică. În 2010, lungimea totală a reţelei interne de autostrăzi a fost de sub 1.300 de kilometri. Acum, ea se apropie de 2.000 de kilometri”, a subliniat Tamás Schanda secretar de stat în Ministerul Inovaţiei şi Tehnologiei.

„Datorită investiţiilor realizate în ultimii 11 ani, acum putem ajunge pe drumuri cu patru benzi la Eger, la Salgótarján, la Sopron, la Szolnok, la Szombathely şi la Veszprém. Vorbim, acum, de o legătură completă pe autostradă între capitala Ungariei şi cea a Slovaciei, Bratislava. Înainte de 2010, niciun drum de mare viteză nu ajungea la graniţa cu România, spre Transilvania, acum se lucrează, deja, la pregătirea celui de-al treilea. Din 2019 încoace, este al treilea an consecutiv când reţeaua de drumuri de mare viteză din Ungaria a crescut cu peste 100 de kilometri în fiecare an. Impulsul fără precedent al dezvoltărilor este confirmat şi de faptul că progrese comparabile au fost înregistrate numai de două ori”, a explicat oficialul ungar.

În România

Via Carpatia are punctul de start în Nord, la Kaunas, în Lituania și coboară prin Polonia, Slovacia și Ungaria. Pe teritoriul României traseul are două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Pitești – București – Constanța, și una spre frontiera româno-bulgară, la viitorul pod peste Dunăre de la Calafat – Vidin, pe ruta Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat.

De la Oradea, Via Carpatia continuă spre Arad pe viitorul drum expres Oradea – Arad. Acesta se află în faza studiilor și lucrărilor pregătitoare pentru întocmirea documentație tehnice a proiectului, potrivit lui Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor.

Proiectantul drumului expres Oradea – Arad lucrează la documentația tehnică

„Pentru a putea lucra la proiectul tehnic, este nevoie ca proiectanții să efectueze: studii topografice și geotehnice, studii arheologice și lucrări de deminare, analize de impact și documentații de mediu, studii de trafic, evaluări de impact, audituri de siguranță rutieră, studii de soluții pentru relocări de utilități etc. Pentru un astfel de proiect, în lungime de peste 120 de km, aceste activități pregătitoare pot dura mai mult de jumătate de an”, a anunțat președintele CJ Bihor.

El a adăugat că CJ Bihor își propune să finalizeze această etapă în primele două luni ale anului viitor.

Iustin Cionca, președintele CJ Arad, a confirmat și el că drumul expres Oradea – Arad este parte a Via Carpatia.

„Practic, putem spune că Via Carpatia se compune ca un puzzle de proiecte naționale, unele cu finanțare europeană, așa cum este și cazul drumului expres Arad – Oradea. În România există deja segmente funcționale ale Via Carpatia, pe care se circulă. Este vorba despre autostrada Arad – Timișoara – Lugoj – Sibiu și de autostrada Pitești -București – Constanța. Sigur, eu sunt foarte conștient de faptul că o parte din traseul propus în România va mai dura, dar pe drumul expres Arad -Oradea am semnat contractul pentru studiul de fezabilitate și proiectarea tehnică și sunt și alte tronsoane în țară care vor intra în lucru. Deci Via Carpatia prinde contur și în România”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Drumul expres (DX) Oradea – Arad va avea o lungime de 119 kilometri, cu două benzi de circulație pe sens. Valoarea estimată a proiectului este de 1,38 miliarde de euro, iar perioada de execuție este de 36 de luni. Șoseaua cu profil de autostradă ar putea fi finalizată până la sfârșitul anului 2025.

O fabrică mută drumul expres Oradea – Arad

 

Ungaria intenţionează să extindă drumul expres M44 și să-l lege de drumul expres Oradea-Arad