Universitar din Oradea, condamnat pentru fraudă cu fonduri europene

 

[eadvert]

Un profesor universitar din Oradea a fost condamnat pe 18 aprilie 2024, de Curtea de Apel Bucureşti, la 2 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de fraudă cu fonduri europene de peste 100.000 de euro. Este vorba despre profesorul universitar Ioan Francisc Hathazi, care a fost acuzat că a fost complicele unui administrator de firmă, Cristian Florian Ştefănică, a relatat G4Media.

Potrivit rechizitoriului DNA – Secția de Combatere a Corupție, menționat în hotărârea publicată pe portalul ReJust, Cristian Ștefănică, în calitatea sa de responsabil al unui proiect, a prezentat autorităților mai multe acte false sau inexacte pentru a obține fonduri nerambursabile. Procurorii susțin că administratorul firmei a beneficiat de complicitatea lui Ioan-Francisc Hathazi, care era nominalizat în echipa de implementare a proiectului.

„Cu intenţie, prin săvârşirea unor acte materiale specifice, şi anume furnizarea în format scanat a specimenului de semnătură aparţinând martorei (…), transmiterea modelului de contract de cesiune pentru utilizarea rezultatelor activităţii de cercetare desfăşurate de Universitatea din Oradea, transmiterea CV-urilor cadrelor didactice (…) şi (…) şi preluarea contractului de cesiune, în vederea semnării şi aplicării ştampilei, l-a ajutat pe inculpatul (Cristian Florian Ștefănică – n.red) să obţină, în mod injust, finanţarea nerambursabilă în valoare totală de 559.270,42 lei”, au detaliat procurorii DNA.

Ajutor pe bază de procent. Neplătit

În sentința Curții de Apel București se arată că Ioan Francisc Hathazi l-ar fi ajutat pe administratorul de firmă în schimbul unui procent din banii încasaţi de la autoritatea contractantă în baza contractului de finanţare: ”Inculpatul Hathazi trebuia să întocmească rapoartele de progres, iar inculpatul Ștefănică trebuia să îi achite, pentru această prestaţie, suma de 15.792 lei.” Doar că acești bani nu ar mai fi fost plătiți, iar Hathazi a sesizat în 2013 Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) în legătură cu semnăturile de pe documentele depuse în dosarul de finanţare.

În iunie 2022, Hathazi, care a negat orice implicare în proiect – cu excepţia transmiterii pe e-mail a unor CV-uri şi copii ale unor cărţi de identitate -, și Ștefănică au fost condamnați de Tribunalul București la câte 3 ani de închisoare cu suspendare. Pedeapsa a fost redusă în apel cu un an.

Potrivit CV-ului său, Ioan Francisc Hathazi activează din 2004 la Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației din cadrul Universității din Oradea, din 2020 fiind profesor universitar.

Curtea de Apel București: Faptele nu s-au prescris

Interesant la acest caz este faptul că inculpații au fost condamnați chiar dacă faptele de care au fost acuzați s-au petrecut între 2009 şi 2012, iar Hathazi și Ștefănică au cerut încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei. Potrivit G4Media, cei doi au invocat deciziile Curții Constituționale (CCR) privind prescripţia, potrivit cărora între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022 nu a existat prescripţie specială, şi decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din 25 octombrie 2022 care a prelungit perioada în care nu ar fi existat prescripţie specială, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la 1 februarie 2014 – data intrării în vigoare a noului Cod penal.

În 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanţele naţionale pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ, a arătat sursa citată.

”În consecinţă, Curtea se va conforma obligaţiei stabilite prin hotărârea CJUE pronunţată în cauza C-107/23 PPU („Lin”), lăsând neaplicat standardul naţional stabilit prin Decizia ÎCCJ nr.67/2022, reţinând că, potrivit chiar considerentelor acestei decizii, determinarea incidenţei normelor de drept european şi aplicarea principiilor care se desprind din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene constituie atributul exclusiv al instanţelor naţionale învestite cu soluţionarea cauzelor deduse judecăţii”, a explicat Curtea de Apel București.

Aceeași instanță a precizat că, în cazul lui Cristian Ștefănică și Ioan Francisc Hathazi cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale, cu o durată de 8 ani, a fost întrerupt pe 15 iunie 2018, înaintea deciziei CCR din aceeași lună. Din acel moment, a început să curgă „un nou termen de prescripţie, având, conform legii penale mai favorabile, o durată de 8 ani, care, la momentul pronunţării acestei decizii definitive, nu este împlinit, cum nu este împlinit nici termenul prescripţiei speciale, având, potrivit aceleiaşi legi, o durată de 16 ani, calculată de la data de 1 noiembrie 2012”, a arătat instanța.