Vlad Zaha este criminolog și lucrează în cadrul Universității din Manchester, ca administrator de proiect. Este specializat în politica drogurilor, adică tot ceea ce ține de droguri, piețe negre, piețe legale, consumatori, instituții de control, agenții. „Ceea ce studiez eu este cum trebuie un stat să controloze drogurile. Singura modalitate responsabilă de control a drogurilor este o legalizare strictă “, spune Vlad Zaha. El este cel care vrea să-i lase fără job pe traficanții de droguri. În acest sfârșit de săptămână, tânărul a fost invitat la Centrul de Tineret din Baia Mare, pentru a vorbi pe o temă de interes major: „Ce facem facem dacă interzicerea drogurilor nu funcționează?” Chiar dacă e foarte tânăr, Vlad Zaha este dacă nu cea mai autorizată, atunci cea mai titrată voce care poate emite judecăți și indica soluții pe această temă. Orădeanul este specializat în politica drogurilor și criminologie publică intervenționistă. Va urma și un masterat în criminologie și justiție penală la Oxford, unde plănuiește să inoveze în domeniul înțelegerii politicii drogurilor.

[eadvert]

L-am întrebat pe Vlad când ar putea și Oradea să găzduiască un asemenea eveniment, însă nu a putut să spună nici când, nici dacă va exista o astfel de oportunitate.

„The Vlad Zaha prize”

Pe scurt, Vlad Zaha spune despre el: „Am absolvit Universitatea din Manchester în 2021, cu cea mai mare notă și cea mai bună performanță din istoria Facultății de criminologie, am acumulat 12 premii «RG Lawson» pentru excelență academică în 12 module, am publicat academic, iar premiul care va fi acordat anual viitorilor studenți care termină primii din grupa lor (șefi de promoție) îmi va purta numele – «The Vlad Zaha prize», ca o recunoaștere a rezultatelor fără precedent pe care am reușit să le ating. Acum îmi continui studiile la Oxford”.

Consumul și traficul de droguri sunt la cele mai ridicate cote din istorie și continuă să crească rapid. În ciuda interzicerii drogurilor, însemnând arestări, dosare penale, spargeri de uși, dar și campanii de informare și prevenție, se pare că drogurile se încăpățânează să fie tot mai disponibile, dar și mai periculoase. Ce facem deci ca indivizi și ca țară, dacă interzicerea drogurilor nu funcționează? Cum ne protejăm și cum trebuie să ne gândim la fenomenul consumului și traficului de droguri? Sunt întrebări la care Vlad Zaha a fost provocat să răspundă.

Într-un podcast la Vlad Coste, orădeanul admitea că pe termen lung, dorește să se întoarcă în România, „să acopere prăpastia aceasta dintre știință – fiindcă știm deja că prohibiția drogurilor nu funcționează – și discurs public și politic, deoarece ceea ce se întâmplă la noi în țară este contrar studiilor din ultimii 20 de ani”.

Tânărul spune că prohibiția totală nu face decât ca piața neagră să fie controlată în totalitate de crima organizată. „În România încă e fezabil ca politician să spui că noi ne luptăm cu drogurile, că-i bagi pe toți la închisoare și o să dispară drogurile. Acest lucru nu se întâmplă însă nicăieri, nici măcar în cea mai puternică țară din lume, care a investit triliarde de dolari în lupta împotriva drogurilor”.

Invocând un studiu din 2020 al lui Mihai Copăceanu pe 10.000 de tineri între 16-25 de ani, Vlad Zaha afirmă că 45% dintre aceștia au consumat cel puțin o dată canabis, iar 51% doresc legalizarea directă a consumului de canabis.

“În România, în termeni criminologici, putem să discutăm de o normalizare culturală în rândul tinerilor, referitoare la consumul de droguri”, e una dintre concluziile criminologului format în UK

Tânărul specialist consideră că există o frică pentru dezincriminarea canabisului, pentru că, de exemplu, ai putea să mergi pe stradă și să vezi, ca în cazul alcoolului – un drog legal, un banner care face reclamă la canabis. „Dacă sunt interzise, răul e la fel de mare ca și cum ar fi legale, iar statul nu s-ar implica deloc în vânzarea lor, în crearea de instituții de control, de reabilitare și detoxifiere. În România, se pare ori că avem o piață ilegală controlată în totalitate de crima organizată, care aduce drogurile, le produce și le vinde, ori că există o piață liberă, lăsată în pace de stat să evolueze oricum vrea, fără nicio reglementare, pentru că sunt miliarde, zeci de miliarde de lei în acea industrie. Rolul unui stat puternic ar fi să creeze mecanisme clare, să prevadă de unde poți să cumperi droguri, unde poți să le promovezi. Reglementare nu înseamnă că drogurile trebuie să fie disponibile peste tot, înseamnă că oamenii care le consumă – iar în România vorbim de milioane de consumatori – trebuie să aibă posibilități sigure de a le procura. Consumatorul trebuie să fie ajutat el ca individ, iar statul român trebuie să ia măsuri pentru ca crima organizată să scadă în intensitate. Niciodată, prin interceptări, arestări și spargeri de uși – iar asta e păreea unanimă a experților în crimă organizată – un stat nu se poate lupta cu crima organizată, fiindcă de fiecare dată va apărea altcineva care va umple golul lăsat în piață. Nu e ca în filme, că ai un Al Capone și îl arestezi, iar toată lumea merge fericită acasă. Singura modalitate prin care un stat poate să câștige lupta cu crima organizată este asigurarea calității produsului. Instituțiile care oferă drogurile trebuie să ofere garanții că ceea ce consumi este ceea ce cumperi. Este o ultradatorie a statului să reglementeze strict canabisul, să aibă grijă de consumator. La festivaluri să existe corturi de testare a drogurilor, care sunt o invenție absolut necesară. Vom putea vorbi despre o scădere a consumului de etnobotanice – canabisul săracului, numai după ce canabisul va fi cel puțin dezincriminat”, a explicat Vlad Zaha, în podcastul lui Vlad Coste.

Primul pas, în opinia tânărului, ar fi ca deținătorii de droguri într-o anumită cantitate, pentru consum propriu, să nu fie pedepsiți. Legislativ, soluția este ca Legea nr. 143/2000 să fie modificată.

În România, Vlad Zaha a lucrat alături de 5 parlamentari români la proiecte legislative în domeniul politicii drogurilor, activând în continuare pentru dezvoltarea legilor în funcție de fundamente științifice.

Vlad s-a implicat și politic, văzând în USR cheia care poate schimba România. A fost membru al USR Bihor din 2019.

„Imediat după alegerile pentru Parlamentul European, mi-am dat seama că există posibilitatea de a schimba politica din țară și am vrut să fac parte din noua mișcare, capabilă să redreseze România. M-am implicat activ în departamentele de comunicare și politici publice ale USR Tineret. Prin activitatea internă, am acumulat experiența politică necesară pentru identificarea problemelor cu care se confruntă tinerii, cât și a modului în care trebuie să comunicăm cu tânăra generație. Ader la o viziune progresistă, axată pe schimbări: reforma justiției, politici publice asupra reglementării legale a drogurilor, LGBT”, spunea tânărul criminolog, dornic de implicare pentru schimbare.

„De asemenea, am acumulat o experiență valoroasă, lucrând ca ofițer de politici pentru un ONG orientat spre justiția penală, iar în prezent lucrez ca administrator de proiect pentru methods@manchester. Plănuiesc studii suplimentare pe temele mele de interes: politica drogurilor și criminologia publică, piețele drogurilor, reglementarea legală a substanțelor, crima organizată”, explică tânărul specialist. A cercetat, scris și dezvoltat propuneri de politici publice pentru „Evoluție în Instituție”, principalul ONG românesc care pledează pentru reformarea sistemului de justiție penală, promovarea politicilor publice mai sigure pentru combaterea crimei organizate, a piețelor ilicite de droguri și a aplicării legii. A lucrat în colaborare cu Departamentul de Poliție din Greater Manchester și NHS Emergency Services, conducând o echipă mobilă complet echipată de voluntari certificați în prim ajutor, preocupat fiind de siguranța tinerilor aflați sub influența alcoolului sau a drogurilor, pe timp de noapte.