Arhitectul șef Radu Fortiș a declarat că activitatea s-a desfășurat „pe mai multe paliere, de la autorizare și reglementare a construcțiilor până la planificare teritorială prin documentații de tip PUZ sau PUD”. Din cele 2.499 de solicitări analizate, 1.297 au primit avize favorabile, 702 au fost respinse prin avize nefavorabile, 388 au primit avize consultative, iar 112 au fost încadrate ca notificări, categorie introdusă în baza Ordonanței 31.

Fortiș a precizat că notificarea „presupunea un aviz favorabil care necesita completări, completări ce puteau fi realizate în termen de 60 de zile, conform noilor prevederi legale”.

În ceea ce privește promovarea documentațiilor în Consiliul Local, din 118 solicitări înaintate, 112 au fost promovate, iar restul au necesitat completări, fie din cauza unor acte cadastrale neconcludente, fie din cauza unor obligații neasumate.

Arhitectul șef a menționat că documentațiile ajungeau în această etapă doar „în momentul în care întruneau toate condițiile necesare pentru a fi supuse aprobării Consiliului Local”.

Un segment distinct l-au reprezentat avizele de oportunitate, etapă premergătoare elaborării documentațiilor de tip PUZ. Din totalul de 234 de solicitări pentru avize de oportunitate, doar 51 au fost favorabile, iar 183 au fost respinse.

Fortiș a declarat că aceste avize stabileau „oportunitatea în funcție de ceea ce se încerca a se prezenta în documentație și de prevederile Planului Urbanistic General aplicabile amplasamentului”.

În paralel, au fost analizate 1.502 documentații pentru lucrări de arhitectură, dintre care 992 au primit avize favorabile, iar 510 au fost respinse. De asemenea, 188 de documentații au presupus consultarea populației, proces desfășurat în două etape pentru PUZ-uri: faza de inițiere și consultarea efectivă după obținerea unui aviz favorabil preliminar.

Fortiș a menționat că „atunci când au existat situații neclare sau nemulțumiri, au fost organizate dezbateri publice, iar primăria a acționat ca mediator între cetățeni și elaboratorii documentațiilor”.

În 2025 au existat patru sau cinci cazuri în care consultările s-au încheiat prin dezbateri publice, una dintre ele vizând un PUZ inițiat chiar de Primăria Oradea, finalizat cu o rezoluție favorabilă pentru toate părțile implicate.

„Cetățenii au fost mulțumiți de soluția obținută, pentru că s-a ajuns la o variantă corectă pentru toate părțile”, a declarat arhitectul șef.

Comisia a analizat și nouă solicitări pentru avize de amplasare a stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice, pentru care nu a fost necesară autorizație de construire, ci doar aviz de amplasare. În plus, au fost evaluate documentații majore precum PUZ-ul pentru accesibilitatea din Calea Bihorului la parcelele limitrofe, documentație considerată o primă etapă de studiu pentru extinderea intravilanului în zona de nord a municipiului, precum și PUZ-ul pentru drumurile colectoare din zona șoselei de centură și înființarea unui parc de specializare inteligentă.

Arhitectul șef a subliniat că strategia urbanistică a orașului a fost fundamentată pe PUG-ul aprobat în 2016 și că în 2025 s-a pregătit solicitarea de prelungire cu cinci ani a acestuia.

„Strategia a fost asumată încă din 2016 prin hotărâre de Consiliu Local, iar în acest an urma să solicităm prelungirea cu cinci ani pentru a realiza studiile de fundamentare necesare actualizării PUG-ului”, a precizat Fortiș.

În ansamblu, activitatea Comisiei Municipale de Urbanism din 2025 a reflectat atât o scădere a volumului unor categorii de documentații, cât și o creștere a exigenței în evaluare, aproape jumătate dintre solicitări primind avize favorabile.

„Dacă avem un oraș care se dezvoltă, ținem foarte mult să se dezvolte corect din punct de vedere urbanistic”, a declarat arhitectul șef, sintetizând filosofia care a stat la baza deciziilor luate în cadrul comisiei.