Viceprim-premierul a tras un semnal de alarmă cu privire la pierderile masive de fonduri PNRR în domeniul hidrotehnic și a prezentat principalele măsuri de reforme pregătite în administrația publică, inclusiv măsuri ce vizează descentralizarea, reducerea de personal și creșterea colectării veniturilor locale, incluse în pachetul doi de care Guvernul Bolojan își va asuma răspunderea în Parlament.

ABA CRIȘURI- exemplu pozitiv de mobilizare și absorbție de fonduri

Într-un context național în care multe autorități au pierdut finanțări PNRR, vicepremierul a dat exemplul pozitiv al administrației bazinale de apă Crișuri:

„ABA CRIȘURI are în continuare șapte proiecte în PNRR. Sunt aproape singurele proiecte care au rămas în finanțare la administrațiile publice locale din domeniul apelor. Pe lângă cele șapte proiecte prin PNRR, ABA CRIȘURI are două proiecte finanțate transfrontalier cu Ungaria, trei proiecte prin Fondul de Solidaritate pentru inundații și un proiect din programul Orizont Europa. Este o administrație care a reușit să folosească absolut toate resursele disponibile.” Vicepremierul a mai adăugat: „Toate instituțiile, de la autoritățile locale, Consiliul Județean, administrația centrală, sunt alături de această entitate. Este o dovadă clară că, dacă există voință și competență, investițiile de aproape 400 de milioane de lei pot contribui direct la siguranța cetățenilor și la o administrare corectă a resurselor de apă.”

Administrația Bazinală de Apă Crișuri are în curs de derulare un număr de 13 proiecte/investiții finanțate din fonduri europene în valoare totală de 385.319.338 lei cu TVA, după cum urmează:

• 7 investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență;
• 2 proiecte finanțate prin Programul Interreg VI A România – Ungaria, în parteneriat cu Direcțiile de Apă de la Gyula și Debrecen, Ungaria;
• 1 proiect finanțat prin Programul Horizon Europe – Danube Region Water Lighthouse Action – DALIA;
• 3 investiții finanțate prin Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

PNRR: de la 20 de baraje la 1 – o pierdere de proporții

În contrast cu performanța regională, Tanczos Barna a tras un semnal de alarmă privind situația de la nivel național:

„Îmi aduc aminte că acum patru ani, când eram în Guvern, lucram la pregătirea PNRR pe domeniul apelor. Aveam în plan 20 de baraje și 20 de poldere la nivel național. Între timp, după ce guvernele s-au tot schimbat și prioritățile s-au modificat, PNRR-ul a fost rescris. Am ajuns la 13 baraje, iar acum doar unul singur mai rămâne în finanțare: barajul Leșu. Este o pierdere uriașă pentru sistemul de administrare a apelor pe termen mediu și lung. Este un eșec colectiv în ceea ce privește apărarea împotriva inundațiilor și gestionarea resurselor. În același timp, Ministerul Mediului a coborât de la 3,7 milioane de euro disponibile în PNRR, la începutul programului, la un miliard. 2,7 milioane aproape s-au dus, practic, pe apa sâmbetei.”

Investiții verzi: 3.000 hectare de păduri noi în vestul țării

Barna a anunțat că, în cadrul componentelor verzi ale PNRR, programul de împădurire merge înainte, iar regiunea de vest este un contributor important:

„În zona Oradea–Arad–Satu Mare sunt contractate aproape 3.000 de hectare de păduri noi. La nivel național, vom finanța 18.000 de hectare, prin PNRR . Este o veste foarte bună. Pădurile protejează terenurile, contribuie la microclimat, susțin resursele de apă și sunt un factor esențial în fața schimbărilor climatice.”

Reforma administrației publice locale: tăieri, descentralizare și disciplină financiară

Vicepremierul Tanczos Barna a prezentat principalele măsuri din pachetul 2 de reformă a administrației publice, document pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, care urmează să fie asumat în Parlament de către Guvern. Pachetul include măsuri pe trei direcții:

– Descentralizare și mai multă autonomie locală

„Autoritățile publice locale vor primi competențe clare în domenii esențiale. Spre exemplu, în cazul jocurilor de noroc, primăriile vor putea decide condițiile de autorizare și amplasare a acestora. Este o măsură de protecție socială, în special pentru tineri și copii.” a declarat viceprim-ministrul.

– Creșterea capacității financiare și fiscale

„Este inadmisibil ca cineva să primească autorizație de construcție dacă are datorii la bugetul local. Vom introduce constrângeri clare, dacă nu ți-ai plătit impozitele sau amenzile, nu primești autorizație, nu înmatriculezi mașina, nu îți reînnoiești permisul. Vom permite reținerea, parțială, din ajutoarele sociale pentru acoperirea datoriilor locale. Avem foarte mulți cetățeni care primesc ajutoare, dar nu plătesc nici impozitele, nici amenzile. Trebuie să fim echitabili: cetățenii corecți trebuie să fie protejați, iar cei care nu respectă legea, constrânși să-și plătească obligațiile.”a anunțat vicepremierul Tanczos.

-Eficientizarea funcționării administrației locale

„Reducem cu 20% limita maximă de posturi la nivelul administrației locale. Asta înseamnă că acele primării care au angajat excesiv vor trebui să reducă personalul. Cei gospodari, care nu au ajuns la plafonul maxim, nu sunt afectați. Aceeași regulă se aplică și la prefecturi, la cabinetele de primar, de viceprimar și chiar la structura de poliție locală, de la 1 polițist la 1.000 de locuitori, trecem la 1 polițist la 1.200.” a mai precizat Tanczos Barna.

Impactul economic: economii de 2,9 miliarde lei

Barna a subliniat că măsurile nu sunt doar administrative, ci vor avea un impact bugetar concret: „Pachetul prezentat de Ministerul Dezvoltării prevede o economie minimă de 2,9 miliarde de lei. Este o sumă consistentă. Iar partea de colectare – taxe, impozite, amenzi – va crește odată cu noile măsuri.” Întrebat despre schimbările în ocuparea funcțiilor publice, vicepremierul a menționat: „Trebuie să permitem rotația cadrelor și accesul tinerilor în sistem. La ministere, regula este clară: ministrul vine cu propriul secretar general. La fel ar trebui să fie și în primării, unde secretarul general implementează politicile publice ale unui consiliu local ales democratic.”

Proiectele prin PNRR din Bihor nu sunt în pericol

În privința listei cu proiectele finanțare prin PNRR, vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că urmează să fie făcută o analiză și după aceea se va ști care rămân și vor primi finanțare pe mai departe și care vor fi excluse, pentru acestea din urmă se vor identifica alte surse de finanțare.

Prefectul marcel Dragoș susține că, potrivit informațiilor sale, niciuunul din proiectele din Bihor finanțate prin PNRR nu sunt în pericol de a fi excluse, astfel că toate se vor duce la bun sfârșit.

„Nu există riscul de a pierde fondurile alocate prin PNRR la nivelul județului.” a declarat prefectul Marcel Dragoș.

Unul din aceste proiecte este reabilitarea clădirii din Parcul Traian, în care funcționează Instituția Prefectului și Consiliul Județean Bihor, lucrările fiind la un stadiu fizic de execuție de 63%, iar decontările au ajuns la 50%. Prefectul Dragoș este convins că termenul stabilit pentru finalizarea proiectului, 25 ianuarie 2026, va fi respectat.