Viitor prin turism şi industrie

În ciuda crizei economice, municipalitatea orădeană are planuri mari. Direcţia de Dezvoltare Durabilă şi Finanţări Externe are sarcina de a implementa două proiecte mari şi late: Parcul Industrial Eurobusiness şi Staţiunea turistică de interes local Crisius. Pentru primul proiect, ce se va amenaja pe Şoseaua Borşului, se vor accesa bani europeni în vederea realizării infrastructurii Parcului, în timp ce pentru Crisius se doreşte o Hotărâre de Guvern care să o ateste ca atare, precum şi includerea acesteia în Strategia naţională privind dezvoltarea turismului, aflată în curs de elaborare.

În Sala Traian Moşoiu a Primăriei orădene au avut ieri loc două dezbateri publice, pe două proiecte cât se poate de importante pentru Oradea: staţiunea turistică de interes local Crisius şi Parcul Industrial Eurobusiness, de pe Şoseaua Borşului.

Cei de la Departamentul de Dezvoltare Durabilă, în frunte cu directorul executiv Marcel Boloş, au prezentat cele două proiecte, după care s-a dat frâu liber discuţiilor.

Staţiunea turistică Crisius a fost primul proiect dezbătut. Menită să închege turismul balnear şi de agrement cu turismul cultural, această staţiune imaginată de municipalitate ar urma să includă atât zona Parcului I.C. Brătianu – Ştrand Municipal – Bazin Olimpic – Bazin Acoperit Crişul, cât şi Centrul Istoric al Oradiei (pietonalul străzii Republicii – Piaţa Ferdinand – Piaţa Unirii – Gen. Traian Moşoiu – Piaţa 1 Decembrie – Piaţa Independenţei – Cetatea Oradea), zona Dealului Ciuperca precum şi zona de luncă a Crişului Repede, aval de zona de protecţie fito-sanitară a Uzinei de Apă, până la Podul Ferdinand, de lângă Primărie. Totul, pe 500 de hectare.

În timpul prezentării, Marcel Boloş a declarat că sunt şanse ca această entitate turistică orădeană să fie inclusă în strategia naţională pentru dezvoltarea turismului, elaborată în prezent cu sprijin francez. Între timp însă, urmează ca Staţiunea Crisius să fie aprobată în Consiliul Local şi, ulterior, declarată staţiune turistică şi de către Guvern. În aceste condiţii, proiectul Primăriei ar prinde viaţă, putându-se spera la un ajutor financiar al Statului.

Observaţii ecologiste

„Oradea şi împrejurimile sale dispune de această masă critică, îndeplineşte criteriile cerut pentru o dezvoltare a arealului său. Pentru Cetatea Oradea am semnat deja un contract de finanţare cu Ministerul Dezvoltării pentru reabilitarea sa şi mai avem încă un proiect în lucru, iar în ceea ce priveşte Centrul istoric, de asemenea, se vizează reabilitarea clădirilor-monument istoric. Prin acest proiect turistic, se încheagă turismul cultural cu cel de agrement şi balnear, reprezentat de zona Parcului Brătianu – Ştrand Municipal – Bazin Olimpic şi Bazin Acoperit, cu Dealul Ciuperca şi lunca Crişului Repede, la amonte de Podul de lângă Primărie”, a arătat Boloş.

Preşedintele Centrului Regional pentru Supraveghere Ecologică (CRSE), Mihai Togor, a făcut o observaţie: „Trebuia menţionat în proiect cât din perimetrul inclus în Crisius va fi pentru construcţii şi cât pentru spaţii verzi”. „Suntem foarte atenţi la problemele de mediu. O staţiune fără spaţii verzi e moartă”, i-a răspuns Boloş. Togor s-a declarat convins că acest proiect va conduce la dezvoltarea zonei, însă a cerut în continuare o atenţie sporită pentru păstrarea spaţiilor verzi.

În schimb, biologul Ana Marossy, s-a declarat împotriva amenajării artificiale a zonei Silvaş de pe malul Crişului: „E foarte importantă o amenajare turistică până la Mânăstirea Sfintei Cruci, dar să respectăm zona verde!”. Marossy s-a declarat foarte curioasă cum terenul din zona Silvaş a început pe mâna unor privaţi. „Acolo e albia seculară a Crişului, cum poate fi proprietate privată?! Nu ştiu ce manevre s-au făcut acolo în anii 90! Silvaşul trebuie să rămână aşa cum este, bine-nţeles, întreţinut!”, a cerut imperativ biologul.

Speranţe industriale

A fost prezentat şi Parcul Industrial Eurobusiness, ce va fi situat pe Borşului, în proximitatea Hypermarketului PIC. Eurobusiness Parc se va întinde într-un final pe 121,29 de hectare – teren al Primăriei. Cei ce îşi vor desfăşura activitatea în Parc vor putea concesiona terenurile pe 25 de ani, cu posibilitatea prelungirii termenului cu încă maximum jumătate din această perioadă. Parcul are deja demarcate 117 parcele, împărţite în 16 loturi. „Numărul este orientativ. Parcelele pot fi comasate sau împărţite în funcţie de cerinţe şi disponibilităţi”, a arătat Delia Ungur, administratorul SC Eurobusiness Parc SRL, societatea înfiinţată de municipalitate pentru a administra Parcul Industrial.

Primăria a scos deja la licitaţie trei parcele, pentru care şi-au manifestat deja interesul firmele orădene Aura, Perind şi Congips. Ofertele vor putea fi depuse până pe 11 septembrie.

În ceea ce priveşte infrastructura Parcului, aceasta va fi realizată de către Primărie prin fonduri europene, a arătat Marcel Boloş. „Vorbim despre realizarea infrastructurii de drumuri, despre reţeaua de alimentare cu apă, canalizare şi canalizare pluvială, precum şi alimentarea cu energie electrică şi termică, sau, în funcţie de solicitări, cu gaze naturale. Toate acestea costă 18 milioane de euro, bani pe care municipalitatea nu-i are, însă în procent de 95% îi va obţine prin fonduri europene”, a declarat Marcel Boloş. Oradea va depune proiectul pentru finanţare în două săptămâni, preconizându-se semnarea contractului de finanţare la primăvară, potrivit directorului.

La rândul său, Delia Ungur a arătat că realizarea infrastructurii parcului va merge în paralel cu atragerea de investitori care să facă producţie în parc. „Nu are rost să pierdem trei ani pentru realizarea întregii infrastructuri şi abia apoi să căutăm să atragem firme în Parc. De aceea, pe măsură ce parcul va fi mobilat cu clădiri, vom realiza şi infrastructura necesară”, a spus administratorul Eurobusiness Parc SRL.

Prezent în sală, economistul Liviu Sav şi-a exprimat temerile privind finanţarea pe care firmele interesate o vor obţine de la bănci, având în vedere faptul că terenul va continua să fie proprietatea Primăriei. „Vom semna cu ei un contract de concesiune pe 25 de ani cu posibilitate de prelungire”, a ţinut să sublinieze Ungur. „Eu ştiu, doamnă… Doar vă spun că asemenea situaţii se ivesc. Băncile sunt reticente să finanţeze investiţii pe terenuri ce nu sunt în proprietatea investitorilor”, a încheiat Sav.

De precizat că cei ce vor activa în Parc vor beneficia de scutiri la impozitul pe clădire şi teren. De asemenea, Parcul Industrial va fi unul nepoluant, au arătat reprezentanţii municipalităţii.