Un „muzeu viu” va fi deschis în curând, spre bucuria vizitatorilor mari şi mici ai Muzeului Ţării Crişurilor, la sediul nou din str. Armatei Române nr. 1/A. Vivariul amenajat este o parte a expoziţiei permanente a Secţiei de știinţe ale naturii şi include două săli expoziţionale cu o suprafaţă totală de 359 m². Este dedicat educaţiei ecologice, fiind în acelaşi timp un punct de conservare şi cercetare. Sunt expuse 40 de specii în 35 de acvarii, acvaterarii şi terarii, amenajate conform biotopului şi cerinţelor speciilor respective.
În vivariu sunt expuse specii locale şi exotice de păianjeni, insecte, peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere, păstrate într-un mediu cât mai apropiat de cel natural. Vizitatorii vor putea observa de aproape animalele vii, acestea fiind expuse individual sau grupate după criterii biogeografice.
Ideea vivariului este şi de menţinere şi reproducere în captivitate a unor specii periclitate sau endemice din fauna locală (roşioara termală Scardinius racovitzai, care trăia numai în Rezervația naturală Pârâul Peţea de la Băile 1 Mai), putând contribui la conservarea acestora şi la eventuale repopulări în habitatul lor natural.
Sunt prezente apoi specii de talie mică, relativ adaptate la captivitate, ale căror cerinţe de mediu se încadrează în posibilităţile de expunere de la muzeu și în normele legale. Acestea ilustrează unele teme interesante de educaţie ecologică și biologie (evoluţionism, adaptări la mediu, comportament, mimetism, specii invazive etc.). Creșterea în captivitate le permite vizitatorilor ocazia de a observa comportamente interesante, să cunoască mai bine diferite specii de animale mici şi să-şi depăşească eventualele prejudecăţi faţă de unele dintre ele, învăţând despre rolul util şi necesar al tuturor speciilor în economia naturii.
Mai este prezentată şi o parte din fauna sălbatică, câteva specii ocrotite care nu pot fi ţinute în condiţii de captivitate, în special amfibieni şi reptile, care sunt foarte dificil de prezentat publicului deoarece hibernează cam 4-5 luni pe an, dar care sunt prinse într-o expoziţie de fotografii realizate de dr. Venczel Marton.
Acum 12 ani…
Marți a avut loc evenimentul de inaugurare a vivariului. Aflându-se în prezent în etapa finală de obţinere a autorizaţiei de mediu pentru funcţionare, se va deschide în maxim două săptămâni şi pentru public.
Directorul Muzeului Ţării Crişurilor, dr. Aurel Chiriac, a menţionat echipa care a lucrat la realizarea acestui vivariu, o investiţie de 70.000 de euro, numindu-i în primul rând pe muzeograful Adrian Gagiu, pe dr. Venczel Marton, şeful Secţiei de știinţe ale naturii, şi pe Iustin Vasile, cel care s-a ocupat de realizarea acvariilor şi terariilor, mulţumind de asemenea pentru sprijinul primit din partea Consiliului Judeţean Bihor. „Am vrut să deschidem mai repede, dar învăţăm şi noi pe parcurs. În primul rând, aceste animale trebuie să se adapteze la noul spaţiu. În al doilea rând, am adus „copii”, animale care s-au născut de curând, pentru că vrem să le arătăm vizitatorilor cum cresc, cum se dezvoltă, cum se reproduc, cum se comportă. Sper ca într-o săptămână-două să primim şi autorizarea de la Agenţia de Mediu, nu cred că sunt probleme, avem tot ce ne trebuie, de la grupuri sanitare până la igiena care este foarte importantă în cazul animalelor. Avem şi un medic veterinar angajat. Sperăm ca acest vivariu să reprezinte numai bucurie pentru orădeni şi pentru toţi cei care vor veni în vizită”, spune Aurel Chiriac.
Prezent la inaugurare, Ioan Mang, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, şi-a exprimat bucuria de a asista la finalizarea vivariului. „Veţi vedea lucruri interesante, care nu se regăsesc altundeva astăzi în România, şi cred că va fi unul dintre cele mai atractive muzee atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Îi felicit pe toţi cei care au contribuit la realizarea acestui vivariu şi a acestei secţii, şi le doresc succes în continuare”.
Muzeograful Adrian Gagiu a amintit faptul că ideea acestui vivariu a pornit în urmă cu 12 ani. Propunerea expoziţională a acestei părţi din expoziţia permanentă de ştiinţele naturii a urmărit să atingă organisme din grupe cât mai diferite, să aducă şi păianjeni, şi insecte, şi peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.
„Un vivariu există în lume ca parte a expoziţiilor permanente a muzeelor serioase de istorie naturală sau care au cel puţin un departament de ştiinţele naturii, cum e cazul Muzeului Ţării Crişurilor. Utilitatea lui este că pe lângă o expoziţie clasică, aici se pot vedea animalele vii interacţionând, hrănindu-se, se pot observa diferite comportamente specifice. Scopul unui vivariu este ca, pe lângă educaţia ecologică, oamenii să poată vedea animalele de aproape, să se obişnuiască cu prezenţa lor, să afle informaţii despre stilul lor de viaţă, despre utilitatea lor în natură. Un alt obiectiv este conservarea, cum este cazul roşioarei termale, care reprezintă partea de succes a proiectului de conservare, pe care l-a derulat muzeul acum cinci ani cu universitatea din Gödöllő (Ungaria) şi acvariul din Galaţi. S-au încercat reproducerea şi menţinerea în captivitate a roşioarei termale, care trăia numai în rezervaţia de la Băile 1 Mai şi care, după cum ştiţi, a fost distrusă de oameni în mod direct sau indirect. Primul acvariu mare va fi cu pui de roşioară obţinuţi în captivitate în octombrie anul trecut. Nu în ultimul rând, intervine şi latura de divertisment pentru copii. Cu cât vezi animalele mai de aproape, cu atât te obişnuieşti mai mult cu prezenţa lor şi ajungi să le apreciezi laturile bune, ca parte a educaţiei ecologice”.
În momentul în care autorizaţia de mediu va fi obţinută, publicul se va putea bucura de acest „muzeu viu”, care va deveni cu siguranţă un punct de atracţie mai ales pentru elevi, un loc perfect pentru o lecţie de ştiinţele naturii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!