Sunt semne că lucrările vor reîncepe, finalmente, pe tronsonul bihorean al Autostrăzii Transilvania (A3), între Suplacu de Barcău şi Borş. Neoficial, directorul regional al CNADNR de la Cluj, Eugen Cecan, afirmă că în cursul lunii august lucrările ar trebui pornite, însă lucrările nu ţin de Cluj, ci de Bucureşti. Senatorul PNL Gavrilă Ghilea anunţă, la rându-i, că la începutul lunii august vor porni lucrările pe tronsonul bihorean de autostradă, ce ar lega România de Occident, pe relaţia Viena – Budapesta – Debreţin – Oradea – Cluj Napoca – Alba Iulia – Sibiu. Rămâne de văzut câte firme locale din domeniul construcţiilor vor fi implicate în proiectul adjudecat de consorţiul spaniol Corsan – Corviam (Isolux Corsan). Deocamdată, singurul fir de autostradă ce iese din România este A3, ce face din Arad şi Nădlac principala poartă de intrare şi ieşire din ţară, aducând beneficii judeţului vecin, în dauna Bihorului. De altfel, la Arad funcţionează deja un terminal intermodal de scoatere a mărfii din ţară, rutier – feroviar, pe când, Oradea are un asemenea terminal doar în proiectul anunţat la finele anului trecut de municipalitate. Acelaşi Eugen Cecan este cel care, prin Regionala Drumuri şi Poduri Cluj a CNADNR, are în responsabilitate consolidarea tronsoanelor problemă de pe A3, dintre Orăştie şi Sibiu. „În mod normal”, trebuie să finalizăm aceste lucrări până la finele lunii septembrie”, a declarat Cecan pentru redactorul JB&BIHON.

 

La un an şi trei luni de la semnarea contractului cu asocierea spaniolă Corsan – Corviam, lucrările ar putea redebuta!

După o întrerupere de opt ani, în luna august s-ar putea relua lucrările pe tronsonul bihorean al Autostrăzii Transilvania (A3), între Suplacu de Barcău şi Borş. Oficiali ai CNADNR de la Cluj, precum Eugen Cecan, confirmă neoficial această informaţie. Şi senatorul Gavrilă Ghilea anunţă reluarea lucrărilor, din informaţiile pe care le deţine. Anunţul a fost făcut de senatorul PNL în contextul în care acesta a precizat că grupul parlamentar al PNL va insista la ministrul Transporturilor pentru urgentarea proiectelor de infrastructură din Bihor: finalizarea reabilitării DN 76, precum şi reconsiderarea centurilor ocolitoare Aleşd Sud şi Beiuş – Ştei, puse la sertar de toţi miniştrii care s-au perindat la şefia Transporturilor.

Timp pierdut în neştire

Asocierea Corsan SA – Corviam Construccion SA (Isolux Corsan), cu sediul în Madrid, împreună cu SC Consinit SRL & SC Road Consulting & Design Solution SRL & Via Design SRL a câştigat licitaţia organizată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Preţul pentru care va face autostrada Borş – Suplac: 701.000.000 lei fără TVA. Adică circa 160 milioane de euro, fără TVA. Această asociere are drept sarcină proiectarea şi execuţia pentru finalizarea autostrăzii, pe o lungime de 60 de kilometri, tronsonul fiind realizat, pe jumătate. Rămâne de văzut în ce măsură câştigătorul spaniol va implica firme de construcţii locale în realizarea lucrărilor.

Rezilierea contractului cu americanii de la Bechtel a avut loc în 2013, în timpul ministrului Dan Şova (PSD), compania americană alegându-se cu o despăgubire din partea Statului Român în valoare de 38 de milioane de euro, cărora li se adaugă aproximativ un an şi jumătate timp pierdut până la semnarea noului contract cu firma spaniolă, plus, iată, încă minimum un an şi trei luni întârzieri în reluarea lucrărilor, invocându-se probleme de proiectare!

Deşi contractul a fost semnat în luna mai a anului trecut şi Guvernul îi alocase resurse bugetare, lucrările nu au început, deoarece spaniolii s-au încurcat în refacerea proiectului tehnic. Conform celor transmise de CNADNR, proiectul tehnic trebuia refăcut în trei luni de la semnarea contractului, executantul nereuşind să se ţină de acest termen. Din acest motiv, lucrările, ce ar urma să dureze 21 de luni, nici nu au demarat, încă, la 15 luni distanţă!

Începerea lucrărilor la autostradă pe tronsonul bihorean era aşteptată cu înfrigurare încă din primăvară, dar iată că minunea nu s-a produs, încă. Iniţial, cei 60 de kilometri dintre Suplacu de Barcău şi Borş ar fi trebuit finalizaţi în 2017. Însă contractul prevede 21 de luni execuţie, ceea ce înseamnă că lucrările ar putea fi finalizate cel mai devreme în 2019.

Lucrările s-au degradat

De altfel, un control recent al Inspecţiei de Stat în Construcţii (ISC) a relevat degradarea lucrărilor efectuate deja de Bechtel, în condiţiile în care la Suplacu de Barcău este cel mai mare viaduct de autostradă din Europa, abandonat de autorităţile române. Inspectorii în construcţii au depistat fisuri, coroziuni, fundaţii şi pile afectate infiltraţii şi băltiri ale apei, armături secţionate şi fragilizate de acte de vandalism, colmatări şi distrugeri ale şanţurilor etc. Practic, după rezilierea contractului cu Bechtel, CNADNR nu s-a mai ocupat să prezerve lucrările efectuate deja la autostrada din Bihor. De asemenea, materialele de construcţii achiziţionate deja şi existente în stoc (fier, balast, piatră spartă, grinzi) sunt deja degradate şi nu mai pot fi folosite.

Rampa lipsă de la Suplac

Cum tronsonul ce străbate judeţul Sălaj, între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău (sectorul 3B, lung de 80 km) nu are încă un constructor desemnat, fiind încă în stadiul de reactualizare a studiului de fezabilitate, şoferii vor avea în continuare de aşteptat după autostrada A3 Oradea – Cluj-Napoca, chiar şi după ce tronsoanele din judeţele Bihor şi Cluj vor fi finalizate. Vom avea, aşadar, o autostradă frântă. În acest context, o dată finalizat tronsonul Borş – Suplac, bihorenii vor putea circula pe autostradă doar până la punctul terminus Suplac. Deputatul Adrian Merka, care-i reprezintă pe slovacii din nord-estul Bihorului, insistă pentru a obţine o coborâre de pe autostradă tocmai în Suplacu de Barcău. Conform actualului proiect, cea mai industrializată comună din Bihor – gazdă a exploatării OMV Petrom – ar rămâne la o distanţă de 20 km de autostradă, în condiţiile în care în prezent coborâri de pe autostradă sunt prevăzute doar la Derna, Chiribiş şi Nuşfalău. Aceasta chiar dacă numele comunei bihorene Suplacu de Barcău este deja identificat cu tronsonul bihorean 3C al autostrăzii. Dacă Chiribişul asigură legătura cu Marghita, iar Nuşfalău este oraş, rămâne totuşi întrebarea de ce a fost aleasă comuna Derna, în dauna comunei Suplac.