În acest sens, anual, ABA Crişuri, prin specialiştii biroului Plan de Management Bazinal, actualizează Registrul Zonelor Protejate. Prin acest document se urmăresc zonele pentru care s-a stabilit o protecţie specială sau zonele pentru conservarea habitatelor şi a speciilor care depind în mod direct de apă.
Registrul defineşte cinci categorii de zone protejate şi anume: zone pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice cu potenţial economic, zone pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la poluare cu nitraţi şi sensibile la nutrienţi, precum şi zone destinate îmbăierii.
Statistic
Datele indică faptul că zonele protejate pentru captările de apă destinate alimentării populaţiei se împart în: 20 de captări din surse de suprafaţă şi 162 de captări din surse subterane. Important este de menţionat faptul că numai 45%, respectiv 55% din aceste zone de captare au asigurată zona de protecţie sanitară. Dintre cele 20 de captări din surse de suprafaţă, cele mai importante sunt: Oradea, Aleşd şi Vadul Crişului, pentru râul Crişul Repede; Beiuş, Tinca şi Dobreşti pentru râul Crişul Negru; Pădurea Neagră, Popeşti şi Boghiş-Nuşfalău pentru râul Barcău; Brad, Sebiş şi Hălmăgel pentru râul Crişul Alb. La nivelul anilor 2011-2012, doar 52,4 % din populaţia spaţiului hidrografic Crişuri este racordată la sisteme centralizate de alimentare cu apă.
Pentru fabricarea produselor alimentare şi băuturilor, există două captări din surse de ape de suprafaţă la Leleşti şi Sighiştel şi 15 captări din surse de ape subterane. Ambele captări din surse de suprafaţă au asigurată zona de protecţie sanitară, însă doar 40% din captările din subteran au o astfel de zonă de protecţie. În urma studiilor a rezultat că 76% din suprafaţa bazinului hidrografic Crişuri este vulnerabilă la poluare cu nitraţi.
În acest sens, ABA Crişuri monitorizează în permanenţă calitatea apelor de suprafaţă şi subterane din aceste zone pentru a limita cât mai mult posibil riscul poluării corpurilor de apă.
Reexaminarea şi redelimitarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi se realizează o dată la patru ani.
„Primul Registru al Zonelor Protejate, întocmit în anul 2005, conţinea 122 de zone pentru captarea apei. În prezent, specialiştii din cadrul ABA Crişuri au identificat 182 de astfel de zone. Conform legii, deţinătorul captării de apă, adică administraţia publică locală sau operatorul de servicii de apă, este obligat să introducă în planul de urbanism şi zonele de protecţie sanitară precum şi protecţie pentru perimetrele hidrogeologice”, a declarat Dumitru Voloşeniuc, director ABA Crişuri.
Citiți principiile noastre de moderare aici!