Fenomenul duce la scăderea ponderii celor două mari grupuri politice moderate, în Parlamentul European. PPE și S&D își păstrează, încă, primatul politic în Europa, cu ajutorul masiv al țărilor din fostul bloc estic. Rămâne, însă, de văzut ce majorități se vor constitui, inclusiv pentru formarea noii Comisii Europene.

Față de rezultatele alegerilor europene din 2014, când câștigau 221 de mandate în Parlamentul European, PPE (creștin-democrații) au obținut acum doar 177 de mandate. S&D (social-democrații) coboară de la 191 la 149 de mandate.

Urcă, în schimb, ALDE – un grup politic moderat, de centru – care ar urma să aibă 107 mandate, dacă coaliția lui Macron și USR Plus din România aleg, totuși, să adere la acest grup. Câștigă teren și Verzii europeni, care obțin 69 de mandate, de la 50, câte avuseseră în 2014.

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), din care face parte și Partidul Conservator britanic, scade de la 70 la 62 de mandate, din cauza prăbușirii conservatorilor în Regatul Unit. La dreapta ECR, cu 58 de mandate, se află Grupul Europa Națiunilor și Libertăților (ENF), dominat de mișcarea politică a lui Marine Le Pen, din Franța, de factură naționalistă și anti-imigrație.

La extrema extremei drepte se află Grupul Europei Libertăților și Democrației Directe (EFDD), cu 54 de mandate, dominat de britanicii lui Nigel Farage, militanți fervenți pentru Brexit și împotriva integrării europene, în general.

Dacă aceste grupuri politice de extremă dreapta, naționaliste și anti-imigrație, cunosc o ascensiune în Parlamentul European, în schimb, comuniștii occidentali suferă un regres, grupul GUE/NGL pierzând mandate, de la 52 la 39. Există încă 36 de mandate neafiliate sau încă în curs de afiliere.

AfD, în Germania, Le Pen în Franța

Rezultatul alegerilor europene din Germania consemnează avântul Verzilor – Grüne – care devin a doua forță politică din Germania, după creștini-democrații CDU-CSU. Partidul socialist (SPD) retrogradează o poziție, iar partidul anti-imigrație de extremă dreapta, AfD – AfD Alternative für Deutschland, îi suflă în ceafă. Germania dă cel mai mare număr de europarlamentari din Europa, 96.

În Franța, alegerile au fost câștigate de partidul de extremă dreapta, condus de Marine Le Pen, Frontul Național. Aceasta are un mandat în plus față de coaliția centristă, condusă de președintele Emmanuel Macron, 22 – 21. Atât partidul clasic de dreapta din Franța – Les Republicains (fost UMP), cât și coaliția socialistă, s-au prăbușit, câștigând cu greu câteva mandate, în timp ce Verzii sunt a treia forță politică a momentului în Republica Franceză. Franța deține 74 de mandate.

Naționalism în Italia și Polonia

Și în Italia, stânga democrată s-a prăbușit. Alegerile au fost câștigate de partidul de extremă-dreaptă Lega, condus de Matteo Salvini, care a detronat PD, partidul afiliat grupului S&D. Mișcarea 5 Stele își păstrează numărul de mandate, în timp ce Forza Italia, partidul afiliat PPE, pierde teren, în continuare, coborând spre subsolul politicii italiene. Italia deține 73 de mandate.

Nici în Polonia, PPE nu mai dă ora exactă. Partidul de guvernământ, PiS – Lege și Dreptate – este afiliat Grupului Conservatorilor și Reformiștilor din PE și a depășit Coaliția Europa, afliată PPE.

În schimb, în Spania, S&D și PPE rămân principalele forțe politice. De astă dată, Partidul Socialist (PSOE) a luat fața Partidului Popular (PP). Spania deține 54, iar Polonia 51 de mandate.

Britanicii au profitat de organizarea alegerilor europarlamentare și în Regatul Unit, în ultima clipă, pentru a-și confirma dorința de a ieși din Uniunea Europeană. UKIP s-a rebotezat în Brexit Party, iar mișcarea condusă de Nigel Farage a câștigat detașat alegerile.

Liberal-democrații ce aparțin ALDE au venit pe locul 2, în timp ce Partidul Conservator ce conduce Marea Britanie de decenii s-a prăbușit, cu ocazia acestor alegeri. În fața conservatorilor s-au situat Verzii, dar și Partidul Laburist, cu mențiunea că laburiștii, ce fac parte din familia S&D, și-au pierdut jumătate din mandate, comparând cu rezultatul euro-alegerilor din 2014. Marea Britanie deține 73 de mandate și nu este clar ce se va întâmpla cu acestea atunci când Regatul Unit va ieși, finalmente, din UE.