“Nu eram interesaţi să avem rachete aici sau să avem o bază. Eram mai mult interesaţi de imaginea ţării. O bază sovietică dăuna imaginii Revoluţiei, capacităţii sale de a exercita o influenţă asupra regiunii noastre”, a declarat fostul preşedinte, în vârstă de 84 de ani, care a adus lumea în pragul unui razboi nuclear în octombrie 1962, acceptând să primească aceste rachete.
“De ce am acceptat? A fost foarte greu pentru noi. Dar era o problemă de internaţionalism (…) dacă speram că tabăra socialistă se sacrifică şi luptă pentru noi, trebuia să fim gata să ne sacrificăm şi noi pentru ea”, a adăugat părintele Revoluţiei cubaneze, în timpul unei dezbateri privind pericolele unui război nuclear, la care au participat oameni de ştiinţă cubanezi, printre care şi fiul său mai mare Fidelito, de profesie fizician, potrivit site-ului oficial Cubadebate.cu.
Fidel Castro, care s-a consacrat scrisului după retragerea sa de la preşedinţie în urmă cu patru ani din motive de sănătate, şi-a multiplicat în ultima lună şi jumătate apariţiile publice în Havana, pentru a avertiza în legătură cu riscul unui eventual război nuclear între Statele Unite, aliatul lor israelian şi Iranul.
Castro, care a renunţat la preşedinţie la 31 iulie 2006 în favoarea fratelui său Raul, este ultimul protagonist încă în viaţă al crizei din octombrie 1962.
Liderul sovietic Nikita Hruşciov a acceptat în final să retragă rachetele de pe insula comunistă. În schimb, preşedintele american John F. Kennedy a promis atunci să nu atace Cuba şi să retragă rachetele americane din Turcia.
Fidel Castro, care nu a fost consultat de Hruşciov, a fost foarte nemulţumit atunci de această veste. Castro solicita ridicarea embargoului american impus cu opt luni înainte şi închiderea bazei militare americane de la Guantanamo.
Sursa: MEDIAFAX
Citiți principiile noastre de moderare aici!