Larry şi Sergey, puştii americani care acum un deceniu au avut o idee genială (cum să sorteze informaţiile relevante dintr-un soi haotic de date), sunt fondatorii. EVZ vă spune povestea românilor care lucrează în ceea ce se spune că ar fi un paradis corporatist. Google.
Din Politehnică în California
Mihai Stroe a absolvit Facultatea de Calculatoare la Universitatea Politehnică din Bucureşti, unde a terminat şi programul de Master. Munceşte la Google din 2004. A început ca programator. După aproape trei ani petrecuţi la sediul principal din Mountain View, California, s-a transferat la biroul din Zürich. „Suntem mai mult de 100 de angajaţi români la Google“, începe Mihai. E fericit să lucreze pentru acest gigant informatic şi spune că peste zece ani tot aici îl vom găsi. Îl încântă „filosofia muncii“ în companie: „Lucrăm în echipe mici, de 3 până la 10 angajaţi, proiectele mari sunt împărţite între echipe. Accesul la informaţie e bine pus la punct şi pot să aflu ce anume se întâmplă în oricare alt proiect al companiei, astfel încât pot contribui cu idei, să identific persoane care m-ar putea ajuta în propriile proiecte“. Creativitatea este încurajată: „Angajaţii pot petrece 20% din timpul de lucru în cadrul altui proiect decât cel principal. De asemenea, putem folosi acest timp pentru a dezvolta o idee personală“.
„Românii sunt groaznici“
Cristian George Strat este din Bârlad şi a absolvit recent Informatica la Bucureşti. Tânărul face în prezent al doilea stagiu la Google, în Elveţia, la birourile companiei din Zürich. Prima dată a fost la sediul principal din Mountain View, California, celebrul Googleplex. „Mi-e greu să-mi imaginez o companie care să-mi ofere oportunităţi mai mari, un mediu de lucru mai antrenant şi colegi mai valoroşi. Imaginează-ţi că toţi din jurul tău sunt activi, dedicaţi şi entuziaşti. E molipsitor; crezi că poţi să fii altfel?“, se confesează tânărul.
Cristian recunoaşte de altfel că totul e ca o joacă pentru oameni mari: „E foarte distractiv să programezi! În plus, ai ocazia să contribui la proiecte care ajută milioane de oameni din întreaga lume“. Întrebat despre deja celebra cultură corporatistă a Google, Cristian are numai cuvinte de laudă: „La nevoie poţi să lucrezi de acasă, poţi să iei pauze oricând, să-ţi aduci căţelul la muncă sau să-ţi inviţi prietenii în vizită“. Mai munceşte cineva în condiţiile astea? Cristian e categoric: „Deşi avem şi libertate, şi tentaţii să irosim vremea, nimeni nu o face. Suntem trataţi cu respect, încredere şi, ca atare, ne responsabilizăm singuri, nu avem nevoie de presiune «de sus»“. Când vine vorba despre România, pe tânărul programator îl încearcă sentimente disparate: dorul de casă e amestecat cu amintirea dezordinii urbane şi umane: „România înseamnă o familie iubitoare, prieteni dragi şi amintiri. Din alte puncte de vedere însă, cred că noi, românii, suntem groaznici. E trist să trăieşti într-un oraş murdar şi poluat, să-ţi iroseşti zilnic ore în trafic şi la cozi“.
“La nevoie poţi să lucrezi de acasă, poţi să iei pauze oricând, să-ţi aduci căţelul la muncă.” – Cristian George Strat, angajat Google
Şi informaticienii visează
Cosmin Negruseri este un bistriţean care lucrează de doi ani ca programator în Mountain View, California. Înainte să vină la Google, a terminat Informatica la Cluj, unde s-a ocupat pentru o vreme chiar de gazetărie. Admite franc că perspectiva de a lucra la Google e singura care i-a purtat paşii până în America: „Probabil nu aş fi venit dacă era vorba de altă firmă, pentru că, în România, ca programator poţi duce un trai decent“. A fost surprins, la început, să afle că lucrează în aceeaşi clădire cu fondatorii companiei sau să întâlnească pe holuri oameni care inventaseră algoritmi folosiţi odinioară în concursuri: „Persoane ce le admiram şi erau imaginare s-au transformat în oameni în carne şi oase“. România a rămas însă ţinta sa ultimă. Vrea să se întoarcă: „Consider că ţara are o perioadă foarte bună în faţă şi aş vrea să fac parte din ea“.
În definitiv, Cosmin este un visător şi recunoaşte că Google îi împlineşte această latură. „Oamenii de aici mi se par orientaţi tot timpul spre a rezolva probleme mari, nu neapărat spre o satisfacţie monetară. Multe alte firme nu îşi permit să fie idealiste“, încheie tânărul. 
PREMIANŢII IAU TOT. Larry Page şi Sergey Brin, două genii, două averi fabuloase
ANII ÎNCEPUTULUI
Cum s-a născut afacerea angajat Google
Peste 1,4 miliarde de oameni utilizează internetul astăzi, accesând o cantitate enormă de informaţii, înglobată în aproape 26 de miliarde de site-uri. În 1995, când fondatorii Google, Larry Page şi Sergey Brin, s-au întâlnit pentru prima dată la Universitatea Stanford, internetul era încă o necunoscută pentru mulţi. Erau doi puşti: Page avea 24 de ani, Brin doar 23. Lumea trăia într-un soi de Ev Mediu al erei comunicaţiilor, cu doar câteva zeci de mii de site-uri şi aproape două milioane de utilizatori. Informaţia era însă, chiar şi atunci, enormă. Avea nevoie de un criteriu decisiv: relevanţa. Cei doi s-au decis să rezolve cea mai mare problemă a unui deceniu care avea să schimbe lumea.
Scenariu de Hollywood
Afacerea lor începe ca în filmele americane cu adolescenţi decişi să reinventeze roata: cei doi îşi stabilesc cartierul general în dormitorul lui Larry, cumpără câteva calculatoare la mâna a doua şi pun bazele unei reţele. Totul pentru un scop precis: proiectul de cercetare „BackRub“. Simplu spus, Larry şi Sergey nu aveau absolut nicio intenţie să gândească în termeni de business. Schimbarea fundamentală se produce în momentul în care tinerii, confruntaţi cu probleme financiare, realizează că pot revoluţiona internetul cu ideile lor. Andy Bechtolsheim, unul dintre fondatorii Sun Microsystems, încântat de perspectivele afacerii Google, le scrie lui Larry şi Sergey un cec de 100.000 de dolari. Destinatarul: Google Inc., companie care încă nu exista! Larry şi Sergey au înfiinţat firma tocmai pentru a se folosi de aceşti bani.
Visul american din garaj
Restul e istorie: la 7 septembrie 1998, compania apare oficial, cu primul birou într-un garaj din California. Înainte de întâlnirea decisivă cu Andy, Larry şi Sergey i-au prezentat ideea şi lui David Filo, fondator al gigantului „Yahoo!“, care i-a încurajat sceptic: „Faceţi-vă singuri afacerea. Vă cumpărăm noi mai târziu, dacă merge“. Astăzi, compania e la un pas să depăşească Microsoft, cel mai de succes business al tuturor timpurilor. Se prognozează că în 2009 Google va avea o cotă uluitoare de piaţă, tinzând spre un monopol – 90% dintre cei care vor folosi motoare de căutare vor folosi Google.
TIMPURI NOI
Omenirea îl caută pe Dumnezeu pe Google
Sute de milioane de interogări zilnice solicită din plin serverele companiei, dezvăluind nu doar apetitul pentru informaţie al „oamenilor noi“, ci şi interesele, aspiraţiile sau curiozităţile moderne. Google poate fi, într-o anumită perspectivă, însăşi oglinda în care se priveşte civilizaţia secolului XXI. În 2001, anul atacurilor teroriste care au pus definitiv la pământ clădirile World Trade Center din New York, isteria sfârşitului lumii l-a propulsat pe Nostradamus în vârful clasamentului celor mai căutate cuvinte pe Google, urmat îndeaproape de „bin Laden“. În 2002, lumea răsufla uşurată. În top, erau „Spiderman“, „Shakira“ sau „campionatul mondial de fotbal“. Anii următori aveau să înrădăcineze prezenţe constante în top precum „Britney Spears“ sau „Paris Hilton“. Oamenii nu caută însă doar concretul pe Google, un motor de căutare devenit oracol şi ghicitoare în acelaşi timp. „Ce este dragostea“ au tastat zeci de milioane de mâini în 2007, aşteptând un răspuns categoric. Cei înclinaţi spre aspecte mai practice au replicat furibund: „Cum să săruţi“. Şi totuşi, o altă întrebare de top marca decisiv finalul unui 2007 în căutarea vechilor repere: „Cine este Dumnezeu“. 
DIN PARTEA CASEI
Gigantul american dă mâncare pe degeaba
De la Craig Silverstein, primul angajat al Google, până astăzi, când compania are aproape 20.000 de salariaţi (din care peste 8.000 lucrează la sediul central din Mountain View, California), o cultură corporatistă unică s-a dezvoltat în spatele acestei afaceri de miliarde de dolari. Sediile Google se bucură de facilităţi unice: săli de gimnastică şi masaj, terenuri de sport, dar şi săli de jocuri, biliard sau ping-pong. Inovaţiile nu se opresc însă aici. Fiecare angajat al companiei are dreptul la două mese gratuite pe zi, precum şi acces la minibaruri care oferă răcoritoare şi snackuri. Mai mult, sediul central al Google din California oferă salariaţilor şi alte servicii „extra“: spălătorie de maşini, atelier de reparat biciclete, cursuri de fitness sau saloane de coafură. Conform lui Vasanth Sridharan, care scrie pe blogul de bârfe din lumea afacerilor bune – www.alleyinsider.com – , Google cheltuieşte doar cu mâncarea 30 de dolari pe zi pentru fiecare angajat. Asta înseamnă un total anual de peste 70 de milioane de dolari! Tot Vasanth povesteşte că salariaţii de la Mozilla, cu sediul apropiat de Google, dau năvală la bufetul din Mountain View. 
JOC. Între doi algoritmi, merge şi o „bilă“
Sursa: EVZ.RO
Citiți principiile noastre de moderare aici!