Problema fondurilor structurale au început sa preocupe autoritatile înca de anul trecut. S-au si organizat reuniuni pentru discutarea sarcinilor ce ne revin, din acest punct de vedere. În urma unuia dintre acestea, din noiembrie 2005, ministrul Integrarii Europene, Anca Boagiu declara: “Volumul fondurilor structurale va fi mult mai mare decât cel al fondurilor de pre-aderare. Pentru a le putea gestiona eficient, avem nevoie de proiecte viabile si de institutii responsabile. Alesii locali cunosc cel mai bine nevoile comunitatilor pe care le reprezinta. Prin urmare, rolul autoritatilor locale si regionale va creste semnificativ o data cu aderarea României la Uniunea Europeana”.
O luna mai târziu, ambasadorul Marii Britanii în România, Quinton Quayle avertiza: “Suntem la un an distanta de momentul integrarii si, daca acest sistem nu devine functional, Romania nu va putea beneficia de aceste fonduri structurale. Trebuie decis urgent cine se va ocupa de gestionarea fondurilor structurale si cum va functiona întregul mecanism.”
Reactiile autoritatilor veneau dupa ce în ultimii ani România a pierdut mult la capitolul încredere europeana din cauza lipsei de proiecte viabile sau a coruptiei. Astfel, la sfârsitul anului trecut, un raport al Comsiei Europene demonstra ca România nu a fost capabila sa absoarba fondurile europene. Din finantarile ISPA, de 1,8 mld. de euro, România a utilizat în perioada 2000-2004 doar 19%, iar din cele SAPARD, putin peste 50%.
Citiți principiile noastre de moderare aici!