Primul proces al României în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie a intrat în linie dreaptă. Ţara noastră cere delimitarea spaţiului maritim din Marea Neagră după metoda pe care o preferă şi această instanţă. Adică prin trasarea unei linii de demarcaţie la egală distanţă între ţărmul românesc şi cel ucrainean.
În perioada cuprinsă între 2-19 septembrie, la Curtea Internaţională de Justiţie are loc faza orală a procesului prin care se vor delimita o dată pentru totdeauna frontierele maritime, ca urmare a eşuării negocierilor.
Instanţa internaţională va stabili cu exactitate coordonatele geografice ale liniei de demarcaţie care separă drepturile de exploatare de resurse ale României de cele ale Ucrainei în Marea Neagră.
România şi Ucraina au pretenţii asupra unei suprafeţe de peste 12.000 de kilometri pătraţi, în subsolul căreia se află circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 10 milioane de tone de petrol.
În cazul în care României îi va reveni zona disputată, ţara noastră nu ar mai avea nevoie de importuri energetice în următorii 20 de ani. Ucraina ar epuiza aceleaşi resurse în mai puţin de 2 ani.
Insula Şerpilor poate juca un rol hotărâtor în proces
Reprezentanţii României au pregătit dosarul până în cele mai mici detalii. Vin în faţa instanţei cu hărţi, grafice, precedente legale relevante. Pe scurt, cu toate armele şi hotărâţi să încline balanţa în favoarea ţării noastre. Ne aşteaptă o bătălie a argumentelor juridice, pentru că instanţa ia în considerare coastele relevante, dar şi aşa-numitele caracteristici speciale. De exemplu, în acest caz, poate juca un rol hotărâtor Insula Şerpilor, deşi statutul ei nu face obiectul acestui proces. România susţine că Insula Şerpilor este o stâncă în mare, pentru că această palmă de pământ nu are resurse proprii de apă. În schimb, autorităţile ucrainene s-au dat peste cap în ultimii ani ca să demonstreze că Insula Şerpilor este locuibilă. Au înfiinţat chiar şi un sat pe insulă, unde trăiesc acum 155 de oameni, dintre care 50 de militari.
Până cel mai târziu în martie anul viitor, CIJ va tăia nodul gordian. Şi poate şi mărul discordiei. Rămâne de văzut care dintre cele două ţări va primi o bucată mai mare din zona aflată în litigiu. În orice caz, România nu are ce pierde. Şi în cel mai pesismist scenariu, tot ar rămâne cu ceea ce au fost dispuşi ucrainenii să-i ofere la masa tratativelor.
România va fi reprezentată la Haga şi de un judecător ad-hoc
Echipa României este condusă de Bogdan Aurescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de agent al României la Curtea de la Haga.
România va fi reprezentată la Haga şi de un judecător ad-hoc, deoarece regulile Curţii prevăd că, atunci când în componenţe CIJ nu există judecători permanenţi care să aibă cetăţenia părţilor, fiecare echipă poate numi un judecător. România a ales să fie reprezentată de Jean-Pierre Cot, preşedinte al Societăţii Franceze de Drept Internaţional şi judecător la Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg.
Realitatea.net
Citiți principiile noastre de moderare aici!