Vine cea mai caldă vară!

“Vor fi furtuni puternice, ploi torenţiale, chiar în cantităţi enorme, dar şi zone cu secetă severă în sudul ţării. Prognoza pentru anul 2007 arată că va fi cel mai cald an din istorie”, a spus ieri Ion Sandu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

«Vor fi 2 grade Celsius peste medie»

“La noi, în fiecare lună, vor fi cu circa 2 grade mai mult decât media multianuală. Din noiembrie 2006 şi până acum a plouat cât astă-vară în două ore. Deci, sunt deja zone în care există lipsă de apă în sol”, mai spune şeful ANM.

Ion Sandu, directorul ANM
La rândul lor, hidrologii spun că râurile din vestul ţării vor fi la cote importante încă din aprilie. Dunărea, aflată acum uşor sub cotele normale, se va umfla iar în luna mai, dar nu va depăşi digurile.


La noi, cele mai mici debite, s-au înregistrat în 1990″, a declarat ieri Petre Stanciu, directorul Institutului Naţional de Hidrologie. Aceeaşi sursă a prezentat şi prognoza, până în luna septembrie, completată de directorul ANM, Ion Sandu.

Aprilie: viituri – Precipitaţiile vor fi puţine în sudul ţării, iar râurile, de la Jiu, Vedea, până la Prut şi Dobrogea, vor fi la 30-50% faţă de cotele normale. În vestul ţării, pe Crişuri, Timiş, Crasna, Oltul superior etc. sunt posibile viituri rapide care pot provoca inundaţii.

Mai: secetă – În sudul ţării, cantitatea de apă din sol şi pe cursurile de apă va fi sub 50%. În unele zone, seceta va deveni severă. În nordul şi vestul ţării sunt posibile viituri rapide şi inundaţii.

Iunie: furtuni – Temperaturile se menţin mai mari decât normal, iar sudul ţării, inclusiv Dobrogea, va suferi de lipsă de precipitaţii. Orice front de aer rece care pătrunde în zonă va provoca furtuni puternice, violente şi însoţite de fulgere, tunete şi vânt puternic.

Iulie: caniculă – Sudul ţării va fi pârjolit de arşiţă şi caniculă, iar în vestul şi în centrul ţării nivelurile râurilor cresc şi pe alocuri vor depăşi 100%. Oricând vor fi posibile inundaţii în acest perimetru.

August: luna extremelor – Va fi un “joc” al extremelor: ploi în nordul şi nord-vestul ţării, iar în sudul ţării secetă. Pământul va fi arid, din Mehedinţi până în Dobrogea şi seceta va acapara şi judeţul Buzău.

Vijelia a doborât în judeţul Braşov mai mulţi copaci şi câteva panouri publicitare
Furtuni puternice în toată ţara

Vântul care a bătut în rafale de peste 100 km/h a provocat, în noaptea de marţi spre miercuri, pagube însemnate în mai multe judeţe.

În Braşov, în oraşul Victoria, opt posturi de transformare au rămas nealimentate. Patru localităţi – Lisa, Drăguş, Sâmbăta de Sus, Viştişoara – nu mai au energie electrică. În municipiul Braşov, până la ora 8.00, la serviciul deranjamente au apelat peste 80 de cetăţeni care au reclamat lipsa energiei electrice.


Tot din cauza vântului, peste 20 de copaci au fost doborâţi pe drumul spre Poiana Braşov, iar circulaţia a fost întreruptă trei ore, până la eliberarea carosabilului. Alţi brazi au fost doborâţi de vânt pe DN 1, în zona Coltul Donului. Aici circulaţia a fost restricţionată o jumătate de oră.

Liniile de medie tensiune au fost afectate de vântul puternic şi în Harghita.De asemenea, drumul naţional care face legătura între Gheorgheni şi Lacu Roşu a fost temporar blocat de brazi smulşi din rădăcini, care s-au prăbuşit pe carosabil.

Potrivit meteorologilor de la staţia meteo Miercurea Ciuc, vântul a bătut cu aproximativ 60 de kilometri pe oră.

El cultivă pepeni în «Sahara Olteniei»

Nea Fică şi-a pregătit deja borcanele cu seminţe de pepene
Sorg zaharat, piersici de Dăbuleni, triticale – un hibrid între secară şi grâu – arahide, fasoliţă, cartofi extratimpurii, pepeni din soiul “dulce de Dăbuleni” – şi lista poate continua. Oltenii spun că se poate mânca bine de pe solurile lor nisipoase, dar numai dacă sistemul de irigaţii va fi îmbunătăţit, iar vântul va fi împiedicat să spulbere nisipurile, cu tot cu răsadurile cultivate prin tehnologii speciale, de perdele de salcâmi.

Alternativa la paradisul hrănitor de pe solurile nisipoase din sudul Olteniei este o întindere nesfârşită de dune de nisip, acoperite cu o vegetaţie spontană, pârjolită de soarele verii. Şi, fireşte, foarte multă sărăcie.

“Nisipul nostru e ca un instrument muzical, nu oricine poate să-l mânuiască în aşa fel încât să rodească”, ne avertizează Fică Ciucă, veteran în lupta cu nisipurile. Bărbatul de 69 de ani a trăit toată viaţa în inima deşertului din sudul Olteniei, în satul doljean Dăbuleni. “Înainte de ’70, aici erau păduri de salcâmi şi duzi, care ţineau nisipul în loc.


Ceauşescu a vrut să transforme deşertul nostru într-un paradis, a defrişat pădurile şi a redat pamântul agriculturii”, ne-a mai spus nea Fică, îngrămădind într-un solar 3.000 de borcănele cu pământ pregătit să primească seminţele de “dulce de Dăbuleni”. Din Dăbuleni pleacă primii pepeni verzi spre pieţe.

“Nicăieri nu se fac pepenii mai repede ca la noi, numai că totul depinde de sistemul de irigaţii”, ne-a spus şi dr. ing. Vasile Toma, secretar ştiinţific la Staţiunea de cercetări pentru cultura plantelor pe nisipuri Dăbuleni.