Ședința a început la ora 18:00 și s-a finalizat la ora 18:45. Executivul a adoptat 5 proiecte din cele 6 care fac parte din cel de-al doilea pachet de măsuri. După încheierea ședinței, premierul Bolojan a participat la o conferință de presă.

Proiectul privind pensia magistraților, adoptată

A fost adoptat proiectul privind pensiile magistraților.

„Am încheiat ședința de Guvern în care pe ordinea de zi au fost 5 din cele 6 pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin asumarea răspunderii. Pachetul pentru administrație publică va fi discutat duminică astfel încât la finalul săptămânii viitoare toate proiectele să fie adoptate.

Toate componentele sunt necesare pentru a pune în practică politic publice care să facă să avem un stat mai sănătos, mai eficient, unul care respectă munca”, a precizat Ilie Bolojan după încheierea ședinței de Guvern.

Proiectul privind pensiile magistraților prelungește vârsta de pensionare la vârsta de standard de 65 de ani, acordând o perioadă tranzitorie de 10 ani.

„Proiectul privind pensiile magistraților rezolvă 2 din cele 3 probleme majore care țin de partea de eficiență și echitate a domeniului. Respectând independența justiției, nu putem evita acumulările negatie din ultimii ani. Prima este pensionarea la o vâstă a unei maturități profesionale care nu mai poate continua. Proiectul prelungește vâsta de pensionre la vârsta standard de 65 de ani și acordă o perioadă tranzitorie de 10 ani.

Al doilea aspect rezolvat este valoarea pensiei în magistratură. Am avut o situație anomrală care nu se regăsește nicăieri ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. Valoarea medie a unei pensii este de 24.000-25.000 de lei. În formula propusă de lege pensia din magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce este oricum cea mai mare valoare a pensiei.

A treia componentă care nu este rezolvată, dar trebuie clarificată cât mai repede posibil este un sistem de salarizare clar. Pe actualul sistem am avut 23.000 de procese și s-a ajuns în situația ca statul să plătească peste 2 miliarde de euro difirențe salariale și mai sunt încă pe atâtea diferențe ce vor trebuie achitate.

Ne propunem ca la finalul zile să trimitem Parlamentului cele 5 proiecte și sperăm că mâine se va stabili o agendă pentru depunerea de amendamente și apoi susținerea efectivă a proiectelor în Parlament, a precizat Ilie Bolojan după încheierea ședinței de Guvern”, a mai adăugat premierul.

Modificări în domeniul sănătății

Imediat după declarațiile premierului, cuvântul a fost preluat de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

„Pachetul legislativ pentru sănătate reașează multe componente importante din sistemul de sănătate. Reoreientarea pacienților de la psitalizare continuă către medicina primară și ambulatoriile de specialitate.

O altă modificare este regândirea indicatorilor de performanță pentru managerii de spitale și criteriile de ocupare a funcțiilor de șefi de secție, care nu vor mai fi numiți direct de către universități, ci vor ocupa funcția prin concurs. Este absolut necesar ca șeful secției să fie cadru didactic. Nu se pune problema de a separa rolul universităților de spitale”, a precizat Rogobete.

Până în 2027, executivul vrea să regândească și procentele în ceea ce privește modul de finanțare al serviciilor din cabinetele medicale de familie. Astfel, 20% din buget va fi destinat pentru lista de pacienți, iar 80% pentru numărul de servicii raportate și decontate.

„Se va face o economie de 3,2 miliarde de lei pentru 2026, ani care vor fi redistribuiți către programele de sănătate în interiorul bugetului. Aceste economii le vom regăsi în creșterea punctului pentru ambulatoriile de specialitate. Există o nemulțumire justificată din partea colegilor cu practică independentă însă anvelopa bugetară nu ne permite să creștem valoarea punctului de plată în ambulatorii”, a mai adăugat ministrul Sănătății.

O altă măsură care se va aplica este modul în care vor fi alocate influențele salariale: mai exact, direct cu numărul de servicii.

„Metodologia va ține cont de ponderea cheluielilor de personal, numărul de servicii și complexitatea cazurilor etc. Când anvelopa salarială va fi mai mare decât anvelopa serviciilor va exista un indicator negativ de alocare a resurselor. Pentru ambulatoriile de specialitate ne dorim creșterea programului de lucru acolo unde se poate, circa 60% dintre ele. Nu pentru toate specialitățile, ci pentru cele pentru care există adresabilitate”, a explicat Alexandru Rogobete.

Reforma companiilor de stat

Pachetul reformei companiilor de stat a fost prezentat de secretarul general al Guvernului, Radu Oprea.

„Este o reformă cuprinsă în PNRR. Având în vedere realitatea României, am venit în dialog cu CE și OCDE privind guvernanța corporativă, cu câteva modificări la Legea 109. Schimbările sunt referitoare la indicatorii de performanță, financiari și nefinanciari. OCDE au fost consultanții României în acest proces, cu firma Pricewater-Coopers.

Au fost discuții despre firmele de recrutare. Am crescut în interiorul legislației cerințele pentru aceste companii, să aibă mai mulți specialiști pe domenii diverse.

Sunt prevederi legate și de organizarea AMPIP. se propune săcderea numărului de membri în CA-uri și reducerea indemnizațiilor în procente smenificative. În regiile mici, membrii neexecutiv ai CA pot primi până la maxim 2 salarii medii brute pe ramură, cei executivi până la 3.

Cred că lucrurile acestea vin astfel încât să avem posibilitatea ca managerii performanți să vină către companiile de stat ținând însă acel echilibru în societate. Dacă vrem calitate, ea trebuie remunerată pe măsură, dar trebuie să fie acceptată de către societate. Aducem toate indemnizațiile din CA-uri și managerii generali la un anumit nivel de salarizare care să permită performanța pentru că avem nevoie de companii solide”, a explicat secretarul de stat.

„Măsurile nu sunt ușoare”

În cadrul conferinței, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare a explicat că „foarte multe din prevederi erau lucruri fie asumate în PNRR, neduse la bun sfârșit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, insolvență, reguli noi în privința colectării ANAF”.

„Suntem conștienți că măsurile nu sunt ușoare, nu sunt chestiuni ușor de dus. dozajul acestor măsuri este foarte intens pentru că au fost amânate ani de zile. Având în vedere ce ne așteaptă în octombrie, la evlauarea CE, suntem nevoiți să le adoptăm ca să evităm măsuri mult mai dure, taxe mai mari, libertate mult mai mică pentru a lua măsurile pe care le considerăm bune.

(impactul bugertar?) 3,7 miliarde este impactul pachetului fiscal, iar cel al celorlalte pachete este de 6,9 miliarde de lei”, a adăugat Alexandru Nazare.

Reduceri de personal la ASF, ANRE și ANCOM

Șeful Cancelariei, Mihai Jurca a precizat că „ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină la Parlament cu pripneri de reducere a organigramei de 10% pentru posturile de specialitate și 30% pentru posturile-suport. Este un pachet de lege simplu ce vine cu propuneri clare de reducere a unor cheltuieli, a personalului, astfel încât și aceste structuri să contribuie la efortul general de echilibrare bugetară”.