Francul elveţian puternic făcea ca viaţa să fie mai scumpă în Elveţia decât în Germania, care foloseşte euro. Leva bulgă­rească este ancorată de euro, o monedă totuşi puternică, dar sărăcia din Bulgaria făcea ca preţurile de acolo să fie mai mici decât în România.

[eadvert]

A venit criza, forintul se duce în jos fără oprire, iar supermarketurile din Ungaria sunt luate cu asalt de cehii, slovacii şi austriecii din zonele de graniţă. Slovacia este în zona euro din 2009 şi un mit larg răspândit printre cetă­ţeni este că adoptarea euro a dus la scumpiri. Faptul că forintul ungurilor bate săptămânal record după record în plonjonul său faţă de monedele mari, dar mai ales faţă de dolar, îi încurajează pe slovaci să vină la cumpărături în Ungaria.

Moneda lor este acum un avantaj care le oferă o putere de cumpărare mai mare. Aus­trie­cii folosesc euro de 23 de ani. Index.hu arată că în urmă cu trei ani un euro costa

330 de forinţi. Acum, un euro valorează cam 420 de forinţi, dar acesta este un curs sta­bili­zat după o intervenţie la sacrificiu din partea băncii centrale maghiare. Mulţi spun că mo­neda maghiară nu-şi va găsi echilibrul natural prea curând. Poate doar dacă guvernul reu­şeş­te să înduplece Comisia Europeană să-i dea fonduri europene.

Ziarul de limbă maghiară din Slovacia Új Szó scrie că numărul cetăţenilor slovaci care-şi fac cumpărăturile în Ungaria creşte. Austriecii profită şi ei de puterea de cum­părare superioară a euro. Un cetăţean din Rajka, o comună de lângă graniţa slovaco-un­gară, spune că cu ace­iaşi bani poate cumpăra din Ungaria de două ori mai multă carne decât de la el din ţară.

De asemenea, pentru un străin este mai ieftin să cumpere din Ungaria lacta­te, fructe şi legume. Pentru un­guri, în schimb, inflaţia şi costurile prea mari fac ca produsele de obicei ieftine să devină scumpe sau chiar o raritate.

Index.hu a descoperit că numărul de fer­me de vaci şi oi producătoare de lapte care se închid este în creştere. Energia scumpă şi se­ceta au lovit crunt această parte a agriculturii. De aceea, produsele din lapte vor continua să se scumpească. În estul ţării, procurarea nutreţului este o problemă, iar preţurile mari ale energiei îi afectează pe toţi.

Index.hu aminteşte că în iulie lanţul de retail Tesco a început să importe carne de pui din Slovacia pentru că în Ungaria era penurie. În aceste condiţii, nu este exclus ca slovacii să vină în Ungaria să cumpere mai ieftin pro­duse importate chiar din Slovacia. Hungary Today scrie că din disputa dintre Budapesta şi Comisia Europeană singurii câştigători sunt consumatorii din zona euro.

Dar site-ul de ştiri aminteşte că o situaţie întrucâtva asemănătoare era şi pe vremea co­mu­nismului, doar că atunci accesul străi­nilor era mai uşor de blocat. Ungaria obişnuia să-şi protejeze pieţele de turismul de cumpă­rături în tim­pul comunis­mului introdu­când controa­le stricte la fronti­eră atât în sud, cât şi în nord.

Cetăţenii români pu­teau cu mare dificultate să intre în ţară, în timp ce uneori chiar şi cehoslovacii puteau vizita Ungaria doar de două ori pe an, iar produsele alimentare găsi­te la ei la întoarcere erau confiscate de vameşi.

Politica liderului comunist János Kádár de a importa mărfuri occidentale în Ungaria în anii 1980 a adus pe rafturile magazinelor mari produse fabricate din Occident necunos­cute în blocul de est, dar această politică a condus la una dintre cele mai mari datorii naţionale după căderea Cortinei de Fier.

Odată cu izbucnirea războiului din Ucrai­na, istoria pare să se repete. Din cauza creşteri­lor masive de preţuri în sectorul energetic şi ali­mentar, inflaţia ajungând acum la 20%, guver­nul a introdus plafoane de preţ la anumite produse, de la alimentare de bază la benzină.

Acestea sunt menite să protejeze cetăţenii maghiari şi întreprinderile mici de scumpirile devastatoare, dar cetăţenii ţărilor vecine au descoperit că pot profita şi ei de aceste politici.

Mai întâi şoferii făceau coadă la benzinăriile maghiare, pentru carburant ieftin cu preţuri plafonate, din apropierea graniţelor cu Serbia, România şi Slovacia, umplând nu doar rezervoarele maşinilor lor, ci, în unele cazuri, şi bidoane şi recipiente mari. Guvernul a răspuns prin introducerea unui tarif comercial pentru maşinile cu numere străine.

Drept urmare, au început să fie furate sau falsificate plăcuţe de înmatriculare cu numere maghiare, acestea ajungând la mare căutare pentru o perioadă. Însă odată cu introducerea unei cerinţe de prezentare a cărţii tehnice a autovehiculului, poarta pare să fie închisă. Acum se pare că prăbuşirea forintului nu atrage doar cumpărători din fostul bloc estic către supermarketurile maghiare, ci şi din Austria, o ţară ce poate fi considerată înstărită. Produsele alimentare de bază, cum ar fi pâinea, laptele, carnea, zahărul, uleiul, făina sau ouăle sunt mai ieftine decât în ţările învecinate nu doar datorită preţurilor plafonate, ci şi ca urmare a scăderii forintului. Deprecierea monedei însoţită de credit ieftin a fost mult timp una din principalele politici ale guvernului de stimulare a creşterii economice. O monedă slabă face ca produsele exportate să fie mai ieftine, prin urmare mai atractive, pe pieţele externe, unde sunt vândute mai ales în euro sau dolari. Dar o astfel de strategie, dacă scapă de sub control, produce inflaţie.

(sursa: Mediafax)