După investigația publicată de Recorder la finalul lunii martie – „Și inundațiile au culoare politică” – care a ridicat semne de întrebare privind modul în care sunt prioritizate investițiile pentru prevenirea inundațiilor în România, publicația Bihon.ro a solicitat clarificări atât de la Administrația Bazinală de Apă Crișuri (ABA Crișuri), cât și de la Administrația Națională „Apele Române” (ANAR).
La începutul lunii aprilie, ABA Crișuri a transmis că deciziile sunt fundamentate strict pe criterii tehnice și că investiția de pe Valea Călata face parte dintr-o strategie integrată de management al riscului la inundații. La acel moment, ANAR nu oferise un punct de vedere. Ulterior însă, instituția a revenit cu un răspuns amplu, în care detaliază mecanismele de prioritizare a investițiilor și respinge acuzațiile privind posibile influențe politice.
Investigația Recorder a documentat mai multe situații din țară în care lucrările hidrotehnice nu par să fi fost prioritizate în funcție de riscul real de inundații sau de numărul persoanelor expuse, ci, potrivit jurnaliștilor, în funcție de interese politice sau conexiuni cu firme apropiate de decidenți.
Cum explică ANAR criteriile de prioritizare
Unul dintre exemplele invocate este cel din zona de graniță dintre județele Cluj și Bihor. Acolo, deși râurile Iad și Crișul Repede apar pe hărțile oficiale ca având risc potențial semnificativ la inundații, investițiile au fost realizate pe Valea Călata, un afluent care nu figurează explicit în această categorie. Situația a determinat Bihon.ro să solicite explicații instituțiilor responsabile.
În răspunsul transmis, ANAR subliniază că prioritizarea investițiilor trebuie înțeleasă într-un cadru mai larg, care include atât planificarea strategică, cât și realitățile din teren. Instituția face o distincție importantă între promovarea obiectivelor de investiții și finanțarea celor deja aflate în execuție, arătând că cele două procese urmează logici diferite.
Potrivit ANAR, baza principală a deciziilor o reprezintă Planurile de Management al Riscului la Inundații, elaborate la nivel național și european pe baza evaluărilor de risc, a hărților de hazard și a hărților de risc. Aceste instrumente oferă o imagine detaliată asupra zonelor vulnerabile și asupra impactului potențial al inundațiilor asupra populației, infrastructurii și mediului.
Instituția insistă însă asupra faptului că aceste planuri nu sunt exhaustive. Fenomenele hidrologice sunt dinamice, iar schimbările climatice, modificările în utilizarea terenurilor sau apariția unor situații neprevăzute pot genera necesități de intervenție care nu au fost incluse inițial în documentele strategice. În acest context, un rol esențial revine Administrațiilor Bazinale de Apă, care monitorizează permanent cursurile de apă și pot identifica, pe baza experienței directe, nevoi urgente de investiții.
ANAR respinge în mod explicit ideea că lucrările ar fi finanțate pe criterii politice, argumentând că proiectele sunt supuse unor analize tehnico-economice, evaluări de risc și proceduri de avizare, inclusiv în contextul finanțărilor europene. În opinia instituției, complexitatea acestor mecanisme reduce semnificativ posibilitatea unor decizii arbitrare.
De ce a fost aleasă Valea Călata
În ceea ce privește cazul concret al Văii Călata, ANAR oferă un răspuns detaliat, în care pune accent atât pe caracteristicile hidrologice ale zonei, cât și pe istoricul evenimentelor.
Instituția arată că Valea Călata este un afluent important al Crișului Repede, având, în zona de confluență, un bazin hidrografic chiar mai mare decât cel al râului principal. Cursul de apă are un caracter torențial, cu pante semnificative, timpi scurți de concentrare a viiturilor și o capacitate ridicată de transport al aluviunilor. Aceste caracteristici favorizează eroziunea malurilor și producerea unor viituri rapide, cu impact semnificativ asupra localităților traversate.
Proiectul „Amenajare Valea Călata” a fost promovat încă din anul 2006, în urma unor episoade hidrologice severe înregistrate între 2000 și 2005, și a intrat în execuție în 2009. De atunci, zona a fost afectată în mod repetat de inundații. ANAR invocă o serie de rapoarte oficiale care consemnează pagube importante în anii 2010, 2014, 2016, 2017, 2018 și 2020.
În 2010, de exemplu, viiturile au afectat zeci de localități din județul Cluj, au produs distrugeri semnificative de infrastructură și au dus la pierderea a două vieți omenești. În anii următori, episoadele de ploi torențiale au continuat să provoace pagube, inclusiv distrugeri de drumuri, podețe, gospodării și terenuri agricole.
Instituția subliniază că lucrările nu sunt nici în prezent finalizate, fiind afectate inclusiv de lipsa finanțării în anumite perioade. Cu toate acestea, proiectul a fost inclus ulterior în Planul de Management al Riscului la Inundații actualizat, aprobat prin HG nr. 1566/2024, cu un grad ridicat de prioritate.
ANAR respinge astfel afirmațiile potrivit cărora investiția ar fi fost realizată într-o zonă fără risc, considerându-le nefondate în raport cu datele istorice și hidrologice.
În privința existenței unor studii sau documente interne care să justifice investiția, ANAR indică faptul că fundamentarea se bazează pe rapoartele de sinteză întocmite de Comitetul județean pentru situații de urgență Cluj și de structurile tehnice din teritoriu.
Aceste documente consemnează în mod detaliat efectele fenomenelor hidrometeorologice din ultimii ani, inclusiv pagubele produse infrastructurii și gospodăriilor, precum și intervențiile realizate ulterior. Practic, justificarea nu este construită în jurul unui singur studiu, ci pe un cumul de date și analize rezultate din monitorizarea continuă a fenomenelor din teren.
Unde ajung banii pentru protecția împotriva inundațiilor
Un alt punct important din răspunsul instituției vizează modul în care sunt alocate resursele financiare. ANAR arată că deciziile sunt luate pe baza unor criterii tehnico-economice clare, care urmăresc atât impactul investițiilor, cât și eficiența utilizării fondurilor.
Instituția explică faptul că un criteriu major îl reprezintă numărul de locuitori și bunuri protejate, lucrările care deservesc comunități mai mari sau infrastructuri critice având un grad mai ridicat de prioritate. În același timp, este luat în considerare bugetul disponibil, ceea ce impune orientarea fondurilor către proiectele aflate deja în execuție și care pot fi finalizate într-un termen rezonabil.
ANAR mai precizează că sunt favorizate lucrările aflate într-un stadiu avansat, pentru care mai este necesar un efort financiar relativ redus, astfel încât beneficiile să fie obținute rapid. De asemenea, sunt analizate eventualele blocaje tehnice sau administrative care ar putea întârzia implementarea, cum ar fi problemele de autorizare, necesitatea reproiectării sau situația juridică a terenurilor. În viziunea instituției, această abordare nu indică o lipsă de coerență, ci o adaptare necesară pentru a evita blocarea fondurilor în proiecte care nu pot fi finalizate.
ANAR recunoaște că există situații în care hărțile de risc nu reflectă pe deplin realitatea din teren. În astfel de cazuri, instituția afirmă că recurge la reprioritizarea investițiilor, în funcție de evenimentele recente și de impactul acestora.
Pentru a ilustra această abordare, sunt oferite exemple din alte zone ale țării. Unul dintre acestea este cel al inundațiilor din 2025 de pe râul Neagra, în județul Suceava, unde debitele au depășit de zeci de ori valorile obișnuite și au provocat distrugeri majore, deși zona nu era considerată prioritară în planurile existente. Un alt exemplu este cel al pârâului Corund, unde, în urma unui eveniment considerat dezastru ecologic la Salina Praid, lucrările au fost accelerate pentru a preveni riscuri suplimentare.
Citiți principiile noastre de moderare aici!