Potrivit premierului Ilie Bolojan, sistemul de sănătate s-a confruntat, în ultimii ani, cu probleme serioase, dintre care două afectează în mod direct buna lui funcționare.

“În primul rând, este vorba despre creșterea cheltuielilor din sănătate, pe care nu o mai putem susține în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Cheltuielile alocate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât am înregistrat ăn anii trecuți, Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere”, a spus premierul.

Premierul a declarat că, deși bugetul alocat sistemului de sănătate pentru acest an este de 77 de miliarde de lei, este necesară o suplimentare de cel puțin 10 miliarde de lei la rectificarea bugetară. Potrivit acestuia, din luna martie nu au mai fost achitate integral facturile, iar fondurile suplimentare pun o presiune considerabilă pe bugetul de stat.

Bolojan a atras atenția asupra unei a doua probleme din sistemul de sănătate, mai exact creșterea cheltuielilor nu se reflectă în îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite populației.

“Avem cheltuieli salariale disproporționate, avem spitale unde salariile depășesc 80%-90% din totalul cheltuielilor unui spital. Banii care mai rămân pentru medicamentele necesare pacienților, analize, aparatură, curățenie, sunt foarte puțini și practic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în aceste spitale, pentru a le asigura salariile, și nu pentru pacienții cărora trebuie să le asigure serviciile. Trebuie să facă o analiză a acestor cheltuieli și să se bazeze pe serviciile oferite pacienților. Avem, din păcate, uneori servicii care sunt umflate și uneori fraude”, a explicat premierul.

Măsuri noi în Sănătate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a dat asigurări că reformele din sistemul sanitar nu vor afecta pacienții și nici resursele spitalelor. El a criticat intervențiile punctuale din trecut, subliniind că este nevoie de o schimbare reală: „Prea mulți ani sistemul de sănătate a fost peticit”.

Rogobete a cerut responsabilitate din partea managerilor de spitale, afirmând că funcțiile de conducere nu sunt privilegii. „Îi rog public pe managerii care spun că nu se poate, să lase locul celor care pot și știu ce au de făcut”, a declarat acesta.

Ministrul a criticat și lipsa medicamentelor de bază în spitale, în ciuda bugetului de 77 de miliarde de lei

„Îmi e rușine că unii pacienți sunt trimiși să cumpere Algocalmin, în condițiile în care bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este de 77 de miliarde de lei. Banalul Paracetamol lipsește în multe spitale, deși finanțarea a crescut semnificativ”, a adăugat ministrul.

Unul dintre principalele obiective este reconfigurarea modului în care pacienții accesează serviciile, prin mutarea accentului de pe internările de lungă durată către consultațiile în ambulatoriu și internările de zi, acolo unde patologia permite. De asemenea, programul ambulatoriilor din spitalele publice va fi extins până la ora 20:00, iar medicii vor avea acces mai flexibil la aceste servicii, în funcție de disponibilitatea lor.

Se are în vedere și eliminarea treptată a contribuțiilor personale pentru diverse servicii medicale (precum analize, proteze sau reactivi), astfel încât pacienții să poată beneficia de aceleași servicii, atât în spitalele de stat, cât și în cele private, fără costuri adiționale. Această măsură ar trebui să contribuie și la dezvoltarea pieței asigurărilor private de sănătate.

O evaluare a capacității reale de funcționare a spitalelor este, de asemenea, pe agendă, având în vedere că multe unități nu au mai fost clasificate de peste două decenii. Va fi introdus un nou tip de unitate medicală – „spital strategic” – care va putea găzdui centre de excelență, în funcție de performanțele demonstrate și de nevoile comunității.

În ceea ce privește colaborarea dintre sistemul public și cel privat, se propune ca, în cazul în care un pacient este transferat de la un spital privat către unul de stat în decurs de 48 de ore pentru o afecțiune similară, unitatea privată să suporte costurile intervenției. Totodată, dacă sunt descoperite cazuri de raportări false privind servicii nerealizate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va penaliza spitalele private cu 10% din suma lunară contractată.

Pentru a combate risipa și deturnarea resurselor din sistemul public către cel privat, spitalele vor fi obligate să justifice cheltuielile pentru materialele utilizate. În lipsa dovezilor, sancțiunea va fi de 20% din valoarea contractului cu CNAS.

Ministerul va modifica și actualele reglementări care alocă personalul medical în funcție de numărul de paturi, nu de numărul de pacienți tratați, și va introduce un nou sistem de evaluare pentru managerii și șefii de secție. Pe lângă criteriile actuale, vor fi adăugați indicatori privind atragerea de fonduri externe, diversificarea serviciilor sau performanțele echipelor coordonate. Șefii de secție vor putea fi demiși dacă sunt identificate internări fictive, iar medicii implicați în astfel de practici vor pierde contractul de muncă.

Totodată, plata gărzilor va fi diferențiată în funcție de complexitatea specialității, pentru a reflecta corect volumul și dificultatea muncii. Examenul de specialitate va suferi, de asemenea, modificări: organizarea acestuia nu se va mai face în mod netransparent, ci după reguli noi care să garanteze obiectivitatea procesului.