Afirmația vine în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan propune o recalculare a pensiilor speciale, astfel încât acestea să fie plafonate la 70% din ultimul salariu net. Într-o intervenție la Digi24, Costache a susținut că, raportat la natura meseriei și restricțiile impuse magistraților, pensia propusă este insuficientă.

Ea a exemplificat cu nivelurile de venit ale judecătorilor: circa 20.000 de lei net pentru cei de la Curțile de Apel, aproximativ 18.000 pentru cei de la Tribunale și în jur de 16.000 la Judecătorii. Astfel, o pensie calculată la 70% ar ajunge la puțin peste 11.000 de lei, sumă pe care o consideră inadecvată pentru condițiile și responsabilitățile profesiei.

Pe lângă aspectul financiar, șefa CSM a adus în discuție unicitatea statutului magistraților, care, spre deosebire de alte categorii socio-profesionale, nu pot desfășura activități lucrative în paralel cu funcția. Aceasta a subliniat că un judecător nu are voie să profeseze în avocatură sau să ofere consultanță juridică, nici măcar după soluționarea unor dosare, ceea ce limitează sever posibilitatea de venituri suplimentare.

Elena Costache a atras atenția și asupra unui risc major: subfinanțarea sistemului judiciar ar putea avea consecințe directe asupra independenței și imparțialității actului de justiție. În opinia sa, menținerea unui nivel decent de remunerație și pensie pentru magistrați este un garant al echilibrului instituțional și al respectului față de statul de drept.

Potrivit datelor oficiale de la Casa Națională de Pensii Publice, pensia medie în România era, în luna aprilie, de 2.759 de lei. În acest context, afirmația că o pensie de peste 11.000 de lei este „mică” a stârnit critici în spațiul public, mai ales în rândul celor care susțin reforma pensiilor speciale.

Declarațiile președintei CSM vin într-un moment tensionat, în care Guvernul încearcă să reducă cheltuielile bugetare, iar pensiile speciale sunt una dintre cele mai contestate categorii. Propunerea executivului prevede trecerea de la un sistem de calcul bazat pe 80% din salariul brut la unul bazat pe 70% din salariul net, ceea ce ar aduce o scădere semnificativă a sumelor încasate de magistrați la retragere. În timp ce Guvernul vorbește despre echitate și sustenabilitate financiară, șefa CSM avertizează că aceste reduceri ar putea afecta nu doar nivelul de trai al judecătorilor, ci și calitatea actului de justiție în sine.