Este imperios necesar, pentru asigurarea sănătății publice și a sănătății individuale a pacientului, să existe mecanisme de verificare a suplimentelor alimentare pe piața farmaceutică și de monitorizare a publicității acestora, spune asociația, care atenționează în legătură cu publicitatea excesivă în jurul suplimentelor care induc ideea excesului alimentar și cere o reglementare mai strictă a cadrului legislativ privind suplimentele alimentare.

Un comunicat al asociației spune că ecranele televizoarelor și undele radiourilor sunt saturate în această perioadă de reclame care promit rezolvarea disconfortului gastric, abdominal și protecția ficatului în perioada sărbătorilor de iarnă. Majoritatea funcționează într-o ecuație logică simplă: faci un exces alimentar, iar ulterior suplimentul X te va ajuta să îți revii și să intri din nou în hora excesului alimentar. Reclamele care îndeamnă persoanele (inclusiv cele care au probleme gastrice) la exces alimentar sunt din ce în ce mai agresive și insinuează faptul că pastilele vor rezolva problemele de sănătate care apar ulterior.

„Ca profesioniști în domeniul medicamentului, care suntem în contact direct în fiecare zi cu pacienții noștri, suntem obligați moral să luăm atitudine față de aceste reclame la produse care vizează simptome gastrice și care până la urmă pun în pericol populația prin mesajul pe care îl transmit. În mod general, reclamele la produse pentru îngrijirea sănătății, în special suplimente alimentare, acaparează mult prea mult spațiul media, iar acest lucru duce la un consum crescut de medicamente, de cele mai multe ori fără o recomandare medicală sau a farmacistului. Ne arătăm public îngrijorarea față de modul în care evoluează publicitatea la produse pentru îngrijirea sănătății și de faptul că nu există un control vizibil asupra acestor reclame din partea autorităților.” a declarat farm. Cristina Pavel, președinte Asociația Farmaciilor Independente Ethica.

Asociația spune că suplimentele alimentare sunt produse cu un control minimal și fără studii clinice care să demonstreze efecte benefice asupra sănătății, ele fiind considerate un adjuvant nutrițional. Din cauza faptului că sunt foarte accesibile și a publicității abundente, pacienții le utilizează uneori în exces sau înlocuiesc anumite medicamente cu aceste suplimente, fapt extrem de grav pentru persoanele cu boli cronice. Populația se raportează la suplimente alimentare ca fiind „produse naturale”, fără a ține cont de faptul că inclusiv extractele din plante trec printr-un proces chimic pentru a putea fi utilizate în pastile.

Deși în anul 2021, Parlamentul României a adoptat o nouă lege privind suplimentele alimentare, în care sunt prevăzute inclusiv aspecte privind publicitatea, normele de aplicare a acestei legi, care trebuie să detalieze modul în care se avizează reclamele, nu au fost încă adoptate, după mai mult de un an și jumătate. Practic, în acest moment, nu există un cadru normativ cu adevărat aplicabil și bine stabilit pentru aceste suplimentele alimentare.

În etichetarea, prezentarea și în comunicările comerciale referitoare la suplimentele alimentare, adresate consumatorilor și profesioniștilor din domeniul sănătății, este interzisă atribuirea proprietăților de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane sau referirea la asemenea proprietăți.

Din păcate, deși suplimentele alimentare, exact cum le spune și denumirea, sunt produse care completează regimul alimentar, și nu medicamente care tratează anumite boli, mult prea multe reclame lasă să se înțeleagă faptul că acest produse ar avea atribute de prevenire sau tratare.

Lipsa de reglementare și lipsa de monitorizare și verificare propriu-zise, corelate cu publicitatea excesivă, îndeamnă pacientul la automedicație și un consum crescut de suplimente alimentare și alte produse medicamentoase. Mai mult, suplimentele alimentare pot fi găsite în supermarketuri, în benzinării, și chiar în magazine de construcții, fiind extraordinar de accesibile oricărei persoane.

În tot acest context, lipsește cel mai important element atunci când este vorba despre produse medicamentoase: consilierea farmacistului, care poate îndruma pacientul dacă are sau nu nevoie de respectivul produs, dacă este potrivit pentru simptomatologia prezentată și dacă interacționează sau nu cu un tratament deja existent al pacientului.

„Sunt anumite reclame care chiar utilizează profesia de farmacist pentru a întări eficiența unui anumit produs, afirmând că este recomandat de farmacist. Dorim să ne distanțăm de o astfel de practică – farmacistul etic recomandă produse pacientului doar după ce are mai multe informații despre problemele pe care le acuză acesta, doar dacă are într-adevăr nevoie și într-o schemă de administrare personalizată. A utiliza recomandarea farmacistului pentru a promova anumite produse aduce un prejudiciu de imagine acestei profesii, cu care noi nu putem fi de acord.”, a mai subliniat farm. Cristina Pavel, președinte AFIE.

(sursa: Mediafax)