Bihoreanca a fost inculpată deoarece, în calitate de manager relații cu clienții, ar fi întocmit și semnat în fals șapte contracte de credit, toate în perioada februarie – iunie 2020. Conform rechizitoriului Parchetului Salonta, în același interval femeia ar mai fi folosit alte două contracte de credit, dintre care unul semnat de persoane neidentificate și altul de o consăteană, „în vederea inducerii în eroare a angajatorului”. Prin utilizarea documentelor, IFN-ul a suferit o pagubă de 14.100 de lei, au calculat anchetatorii.

O parte din aceasta, adică 6.000 de lei, a reprezentat suma obținută printr-un contract de credit premium pentru cheltuieli medicale, înregistrat în februarie 2020 și care ar fi fost semnat în fals „în numele altei persoane”, de către o altă femeie din Tulca. Aceasta din urmă a fost acuzată la rândul său de complicitate Ia înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Contracte pentru îndeplinirea targetului

Ancheta a început în toamna anului 2020, mai întâi in rem, adică cu privire la faptă, nu la o persoană anume. Fosta angajată a societății nebancare a fost inculpată pentru înșelăciune abia în mai 2024, iar în luna august a anului trecut a fost extinsă urmărirea penală și asupra femeii considerată complice. În fața anchetatorilor, ex-managerul de relații cu clienții a uzat de dreptul la tăcere. Conform încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Salonta, consultată de Jurnal bihorean, femeia ar fi recunoscut, printr-o singură declarație dată în 2021, că ar fi cerut creditele „cu scopul de a-și îndeplini targetul”, dar și de a o ajuta financiar pe cea care a fost cercetată ulterior ca și complice.

Chiar dacă prejudiciul a fost recuperat, cele două au fost trimise în judecată în septembrie 2024, iar la finalul anului trecut, Judecătoria Salonta a decis începerea judecății. Însă încheierea judecătorului de cameră preliminară a fost contestată de una dintre inculpate, astfel că decizia finală va fi luată de Tribunalul Bihor.

Audierea prin Whatsapp, contestată

În procedura de cameră preliminară, cele două femei au acuzat faptul că „rechizitoriul este neregulamentar întocmit și incomplet”. Prin avocați, ele arătau că „descrierea faptei este lacunară, incompletă și neclară”, iar probele fie ar fi fost obținute ilegal, fie ar fi fost administrate doar în defavoarea inculpatelor, ceea ce ar încălca legea. În plus, fosta angajată a IFN a catalogat drept nelegal faptul că a fost audiată prin Whatsapp în momentul în care i s-au adus la cunoștință calitățile de suspect, respectiv de inculpat. Ea a arătat că e vorba despre o aplicație „care nu oferă garanții cu privire la identitatea persoanelor sau a asigurării confidențialității convorbirilor”. În plus, potrivit legii, audierea prin videoconferință este permisă doar când o persoană se află în detenție, ceea ce nu este cazul în acest dosar, a explicat femeia.

Judecătorul de cameră preliminară a arătat că, la momentul audierii prin Whatsapp, nici inculpata și nici avocatul său nu au contestat această modalitate, astfel că a respins susținerile femeii. Drept urmare, în urma analizei rechizitoriului, magistratul a stabilit că „faptele reţinute în acuzare sunt descrise suficient pentru a investi în mod legal instanţa şi pentru a da posibilitatea inculpatelor să îşi formuleze o apărare concretă şi efectivă”.