Ilie Bolojan, susține că actualul sistem de salarizare din sectorul public a devenit dezechilibrat după ani de majorări făcute „arbitrar” și în urma unor decizii ale instanțelor care au modificat grilele de plată fără legătură cu productivitatea muncii.

Șeful Guvernului afirmă că diferența dintre salariile din sistemul public și cele din mediul privat continuă să crească, în timp ce România se confruntă cu o situație vulnerabilă la nivel european: venituri fiscale reduse, dar cheltuieli salariale foarte ridicate.

Potrivit datelor prezentate de premier, în România există aproximativ 1,28 milioane de posturi în sectorul public, iar aproape 40% din veniturile colectate de stat sunt folosite pentru plata salariilor bugetarilor.

„Astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportate la veniturile bugetare pe care le avem”, a declarat Bolojan.

Acesta a explicat că noua lege a salarizării, asumată de guvernele anterioare, ar trebui să aducă mai multă transparență și echitate în sistem, dar și o corelare mai clară între salarii și productivitatea muncii.

„Avem politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii. Ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește”, a spus Bolojan.

Presiune uriașă pe buget

Premierul interimar a atras atenția și asupra presiunii uriașe pe bugetul statului. Cheltuielile salariale din sectorul public au ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei, adică 8,1% din PIB, procent pe care Executivul spune că nu îl mai poate depăși în anii următori.

„Astăzi avem 8,1% din PIB și nu vom putea avea o pondere mai mare în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite”, a afirmat acesta.

În aceste condiții, Guvernul vede doar două variante pentru reforma salarizării: majorări mici de salarii, dacă numărul angajaților rămâne același, sau reduceri de personal pentru a crea spațiu bugetar necesar unor corecții mai consistente și diminuării inechităților.

„Prin urmare, creșterile care pot fi făcute începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o corecție de amplitudine mică, dacă nu este afectat numărul de angajați din sectorul public, fie, dacă se doresc corecții mai mari și reducerea inechităților, singura soluție este reducerea bazei de cheltuieli publice, adică reducerea de personal acolo unde nu se justifică.”

Acesta a precizat că discuțiile privind reforma salarizării vor continua în perioada următoare între partide, Ministerul Muncii și reprezentanții diferitelor domenii profesionale, subliniind că măsurile trebuie să respecte angajamentele asumate de România privind deficitul bugetar și absorbția fondurilor europene.