Potrivit raportului Pensions at a Glance 2025, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și citat de Euronews, până în anul 2060 românii care vor intra acum pe piața muncii ar putea ieși la pensie la 67 de ani, indiferent de sex.
În prezent, bărbații din România se pensionează la 65 de ani, iar femeile la puțin peste 62 de ani. Conform estimărilor OECD, bărbații vor lucra cu încă doi ani mai mult, în timp ce pentru femei creșterea va fi mult mai mare, de aproape cinci ani, până la atingerea pragului de 67 de ani. Astfel, diferența dintre vârsta de pensionare a femeilor și cea a bărbaților va dispărea, a relatat Libertatea.
Schimbările încep din 2026
Primele modificări sunt deja prevăzute în legislația din România. Din iulie 2026, vârsta standard de pensionare pentru femei va crește treptat, cu aproximativ două luni în fiecare an, urmând să ajungă la 65 de ani în 2035, egală cu cea a bărbaților.
Pe termen lung însă, raportul OECD estimează că persoanele care își încep cariera în prezent vor ieși la pensie abia la 67 de ani, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunii tot mai mari asupra sistemelor publice de pensii.
România nu este singura țară care ridică pragul
Majorarea vârstei de pensionare este o tendință întâlnită în aproape toată Europa. Potrivit raportului, aproximativ două treimi dintre statele analizate vor crește vârsta de pensionare pentru bărbați, iar trei sferturi vor face același lucru și pentru femei.
România se va alătura unor state precum Germania, Belgia și Cehia, unde pragul va ajunge la 67 de ani. În alte țări, schimbările vor fi și mai drastice. Danemarca ar putea ajunge la o vârstă de pensionare de 74 de ani spre sfârșitul anilor 2060, Estonia la 71 de ani, iar Italia, Suedia, Țările de Jos și Cipru la 70 de ani.
La polul opus se află state precum Luxemburg și Slovenia, unde vârsta de pensionare va rămâne la 62 de ani pentru bărbați. În ceea ce privește femeile, Polonia va continua să aibă unul dintre cele mai reduse praguri din Uniunea Europeană, de 60 de ani.
De ce cresc guvernele vârsta de pensionare
OECD explică faptul că majorarea vârstei de pensionare este una dintre principalele soluții prin care guvernele încearcă să mențină sustenabilitatea sistemelor publice de pensii, într-un context în care populația îmbătrânește, iar numărul persoanelor active scade.
Conform estimărilor organizației, dacă în anul 2000 existau 22 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani la fiecare 100 de persoane active, în 2025 raportul va ajunge la 33 la 100, iar până în 2050 va urca la 52 la 100.
Raportul subliniază că există și alte variante pentru echilibrarea sistemelor de pensii, precum majorarea contribuțiilor sau reducerea nivelului prestațiilor, însă multe state aleg să mărească treptat vârsta de pensionare.
Reguli noi pentru pensionarea anticipată
Noua legislație din România modifică și condițiile pentru pensionarea anticipată. Aceasta va putea fi solicitată doar de persoanele care au împlinit 60 de ani și au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani. În aceste condiții, pensionarea anticipată va putea fi acordată fără penalizări.
Aproape 4,7 milioane de pensionari în România
Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că, în luna mai 2026, în România erau înregistrați 4.679.826 de pensionari, iar pensia medie era de 2.784 de lei.
Dintre cei pensionați pentru limită de vârstă, peste 2,1 milioane sunt femei, cu o pensie medie de 3.114 lei. Totodată, peste 61.000 de persoane beneficiază de pensie anticipată, iar aproximativ 390.000 primesc pensie de invaliditate.
Creșterea vârstei de pensionare aduce însă și o provocare importantă pentru piața muncii. Tot mai mulți angajați trecuți de 45 de ani spun că întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, în ciuda experienței profesionale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!