În plină dezbatere publică despre cheltuirea banului public și transparența instituțiilor statului, declarațiile de avere actualizate ale unor membri din conducerea Curții de Conturi scot la iveală o realitate greu de ignorat: în 2024, salariile unor șefi au crescut chiar și cu 50%, adică peste 150.000 de lei în plus față de anul precedent, scrie Libertatea. În paralel, o parte dintre acești oficiali au ales să nu-și mai publice deloc veniturile, profitând de o „portiță” legislativă deschisă recent de Curtea Constituțională.

Decizia CCR din mai 2025 a schimbat regulile privind declarațiile de avere, transformând publicarea acestora într-un act voluntar pentru magistrați, demnitari și funcționari, cu excepția celor aleși sau numiți. Deși pentru aceștia din urmă încă există o obligativitate legală, realitatea arată că respectarea regulii este lăsată la latitudinea fiecăruia.

Așa se face că, la Curtea de Conturi, doar o parte dintre membrii conducerii și-au actualizat și publicat declarațiile de avere pe site-ul instituției. Cei care au făcut-o au oferit, însă, o imagine clară: anul fiscal 2024 a fost unul extrem de generos din punct de vedere financiar.

Nouă șefă, venituri pe măsură

Mirela Călugăreanu, numită recent șefă interimară a Curții de Conturi, a trecut în doar un an de la statutul de consilier de conturi la unul dintre cele mai bine plătite posturi din sistemul public. Potrivit declarației sale de avere, în anul 2024 a încasat 477.436 de lei, cu aproximativ 150.000 de lei mai mult față de anul 2023, când veniturile ei s-au ridicat la 324.738 de lei. Creșterea reprezintă un salt de 47%.

În cazul lui Lucian Dan Vlădescu, președintele Autorității de Audit din cadrul instituției, diferența este tot semnificativă: 432.597 de lei în 2024, față de 327.654 în anul anterior — o mărire de aproximativ 105.000 de lei, adică 32%.

Dintre cei patru vicepreședinți ai Curții de Conturi, doar Camelia Pricopie a depus declarația aferentă anului 2024. Potrivit acesteia, a câștigat 429.624 de lei. Deși suma este semnificativă, contextul arată că în 2023 veniturile sale s-au ridicat la 268.975 de lei — pentru doar zece luni de activitate, având în vedere că a fost numită în martie acel an.

Ceilalți trei vicepreședinți — Lucian Heiuș, Ion Mocialcă și Florin Tunaru — nu figurează cu declarații publice actualizate, deși termenul legal de depunere a fost 15 iunie 2025.

Consilierii de conturi, creșteri salariale similare

Și în rândul consilierilor de conturi, salariile au crescut cu peste 100.000 de lei pe an. Ion Călin, fost parlamentar PSD și aflat în prezent la jumătatea mandatului la Curtea de Conturi, a declarat venituri de 429.681 de lei pentru 2024, în timp ce în 2023 raportase 324.738 de lei — o creștere de 32%.

Alți consilieri, precum Deszo Congor Attila, Claudia Boghicevici sau Lacziko Eniko Katalin, au avut venituri apropiate, cu toții depășind pragul de 420.000 de lei în anul 2024, ceea ce înseamnă măriri de peste 100.000 de lei față de anul anterior.

Pe de altă parte, fostul președinte al Curții de Conturi, Mihai Busuioc, nu are publicată nicio declarație de avere nici pe site-ul instituției pe care a condus-o, nici pe cel al Curții Constituționale, unde a fost numit în iulie 2025 pentru un mandat de nouă ani. Legal, ar fi trebuit să depună un nou document la preluarea funcției. Până la această dată, însă, datele lipsesc complet.

Deși legal există în continuare obligația publicării declarațiilor pentru o parte din funcții, în practică acest mecanism de transparență pare că a devenit facultativ. Situația de la Curtea de Conturi nu este un caz izolat, dar este cu atât mai ironic cu cât instituția este exact cea care ar trebui să vegheze asupra modului în care se cheltuiește banul public în România.