Inițiativa prevede introducerea unui sistem diferențiat, bazat pe vechime și nivelul studiilor, prin aplicarea a 5 gradații și 11 coeficienți de salarizare – un model inspirat din practici europene, dar niciodată implementat până acum în România. Propunerea a primit deja aviz favorabil din partea Blocului Național Sindical (BNS).

Potrivit sindicatului, peste două milioane de angajați români se află în prezent în zona de risc salarial. Reprezentanţii BNS susţin că, în momentul de față, „peste 2,25 milioane de salariaţi cu normă întreagă câştigă sub 4.582 lei brut, adică sub 2.739 lei net, sub 538 euro pe lună”.

Organizația atrage atenția că menținerea salariilor la un nivel atât de redus a avut consecințe severe pentru piața muncii. „Această realitate a dus la plafonarea veniturilor, la transformarea României într-o piaţă a muncii ieftine şi la un val masiv de migraţie a lucrătorilor către statele vest-europene. În paralel, România a ajuns să importe forţă de muncă în ritm accelerat, fără capacitatea instituţiilor de a asigura protecţia adecvată a acestor lucrători şi fără a rezolva problema structurală: nivelul scăzut al salariilor”, mai arată sindicatul.

În acest context, BNS consideră că reglementarea propusă este binevenită, apreciind că reprezintă „un pas important în direcţia unei salarizări mai echitabile şi a unei pieţe a muncii mai stabile”. Mai mult, susține organizația, „aceasta iniţiativă introduce un mecanism care poate reduce riscul de sărăcie în muncă, fenomen persistent şi alarmant în România, confirmat de datele Eurostat.

Iniţiativa sprijină stabilitatea pieţei muncii, prin recunoaşterea valorii reale a muncii şi prin corelarea salariului cu experienţa şi calificarea. De asemenea, este o măsură care poate creşte atractivitatea pieţei muncii din România, reducând dependenţa de importul de forţă de muncă necalificată şi presiunea asupra instituţiilor deja suprasolicitate”.

Cum ar urma să funcționeze cele 5 gradații de vechime

Proiectul stabilește majorări procentuale ale salariului minim în funcție de anii lucrați. Tranșele propuse sunt:

• Gradația 1 (3–5 ani vechime): majorare de 10%
• Gradația 2 (5–10 ani): majorare de 7,5%
• Gradația 3 (10–15 ani): majorare de 5%
• Gradația 4 (15–20 de ani): majorare de 2,5%
• Gradația 5 (peste 20 de ani): majorare de 2,5%

Fiecare creștere se aplică la salariul minim brut în vigoare la momentul în care angajatul atinge tranșa respectivă.

Coeficienții de ierarhizare în funcție de studii: de la 1,00 la 2,00

Proiectul introduce și un sistem de coeficienți minimali care se aplică diferențiat în funcție de nivelul studiilor. Printre aceștia:

• 1,00 pentru muncitorii necalificați
• 1,20 pentru muncitorii calificați, absolvenții de școală profesională și personalul cu studii liceale
• 1,25 pentru absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat
• 1,30 pentru absolvenți de studii postliceale sau de școală de maiștri
• 1,50 pentru studii superioare de scurtă durată
• 1,70 pentru studii superioare de lungă durată cu diplomă de licență
• 1,80 pentru licență + master
• 2,00 pentru licență + doctorat

Coeficienții se aplică doar pentru posturile care solicită în mod explicit nivelul de studii menționat în fișa postului.

Proiectul include și prevederi punitive pentru companiile care nu aplică noile majorări. Documentul precizează clar: „Încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 164 alin. (2) şi (3) cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-au aplicat majorările pe criterii de vechime şi studii”.

Propunerea urmează să fie analizată în comisiile de specialitate ale Senatului, iar ulterior să fie supusă votului.