După acuzațiile ministrului Muncii, Florin Manole, privind includerea unor persoane decedate și a altor cazuri neconforme în raportările oficiale, fosta șefă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Ana Rădulescu, oferă explicații, într-un răspuns transmis la solicitarea BIHON.ro.
Potrivit informațiilor apărute în presă, ministrul Muncii, Florin Manole, a susținut că în raportările privind dezinstituționalizarea au fost incluse persoane decedate și alte cazuri care nu îndeplineau condițiile necesare. În urma verificărilor, potrivit declarațiilor ministrului, 478 de cazuri au fost eliminate din centralizarea inițială de 3.976 de persoane, numărul fiind redus la 3.498.
De cealaltă parte, fostul ministru interimar Dragoș Pîslaru a respins acuzațiile și a susținut că înregistrările persoanelor decedate proveneau dintr-o centralizare anterioară, fiind eliminate în mandatul Anei Rădulescu.
„Am preluat un tabel cu numeroase neclarități”
Într-un punct de vedere transmis BIHON.ro, Ana Rădulescu, care a condus ANPDPD aproximativ trei luni, susține că problemele de raportare sunt mai vechi decât mandatul său. Potrivit acesteia, centralizarea celor 3.976 de persoane acoperă perioada 2021–31 august 2026, iar documentele justificative ar fi trebuit pregătite de-a lungul acestor ani.
„La preluarea conducerii ANPDPD trebuia să găsesc o situație clară, susținută de documente justificative și de criterii de raportare comunicate în scris. Nu am găsit această situație. Am preluat un tabel cu numeroase neclarități, inclusiv persoane înregistrate ca decedate și persoane transferate în centre pentru vârstnici”, a declarat Ana Rădulescu.
Fosta șefă ANPDPD confirmă existența unor persoane decedate în tabelul inițial, dar susține că respectivele înregistrări au fost eliminate în procesul de verificare.
„Decesul într-un centru nu este dezinstituționalizare. Ca asistent social, nu mi-ar fi trecut prin cap să consider decesul unei persoane drept trecere la viața în comunitate”, a precizat aceasta.
Rădulescu atrage însă atenția că trebuie făcută diferența între persoanele decedate în centre și cele care au părăsit instituțiile, au locuit în comunitate și au decedat ulterior. În cazul acestora din urmă, eligibilitatea pentru raportare trebuie stabilită potrivit regulilor aplicabile.
Raportarea către CE ar fi fost modificată și asumată de o direcție din Ministerul Muncii
Unul dintre aspectele semnalate de Ana Rădulescu privește responsabilitatea pentru modificările operate în centralizatorul transmis de ANPDPD și pentru forma finală a raportării către Comisia Europeană.
Potrivit fostei șefe ANPDPD, comunicarea cu reprezentanții Comisiei Europene era gestionată de o direcție de specialitate din cadrul Ministerului Muncii, nu de Autoritate. Rădulescu susține că această direcție ar fi modificat datele primite de la ANPDPD, iar raportarea rezultată ar fi fost transmisă sub semnătura directoarei generale, care și-ar fi asumat astfel documentul în forma modificată.
Ana Rădulescu
„Din informațiile care mi-au fost comunicate verbal, direcția a modificat tabelul primit de la ANPDPD și a exclus persoane fără informarea prealabilă a ANPDPD și a DGASPC-urilor”, a declarat Ana Rădulescu.
Mai mult, fosta șefă a Autorității susține că, în actuala controversă, responsabilitatea pentru raportarea contestată ar fi transferată asupra conducerii ANPDPD, deși modificările ulterioare ar fi fost efectuate și asumate la nivelul direcției din minister.
În acest context, Rădulescu pune sub semnul întrebării modul în care sunt stabilite responsabilitățile instituționale și consideră că trebuie clarificat inclusiv rolul directoarei generale care ar fi semnat raportarea modificată.
De asemenea, fosta președintă susține că ANPDPD nu a fost inclusă în discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene, deși instituția centraliza datele furnizate de DGASPC-uri.
„În timpul mandatului meu, am făcut demersuri pentru participarea ANPDPD la acest dialog, dar instituția nu a fost inclusă în discuții”, a precizat Rădulescu.
Pe de altă parte, ministrul Florin Manole a invocat raportul de sinteză semnat de Ana Rădulescu, care indica 3.976 de persoane eligibile, pentru a susține responsabilitatea conducerii ANPDPD în verificarea datelor.
„Problemele acumulate în ani nu pot fi puse în seama celor trei luni ale mandatului meu”
Ana Rădulescu ridică și problema dezinstituționalizărilor realizate în ultimele luni ale perioadei de raportare. Potrivit acesteia, multe dintre deciziile de dezinstituționalizare au fost emise în iulie și august 2026, motiv pentru care solicită clarificări privind numărul persoanelor care au părăsit efectiv centrele.
„Câte dintre cele 3.976 de persoane au asemenea decizii și câte au ieșit efectiv în comunitate în aceste două luni? La această întrebare ar trebui să răspundă Ministerul Muncii”, a transmis Rădulescu.
Fosta șefă ANPDPD subliniază că dezinstituționalizarea nu presupune doar ieșirea dintr-un centru rezidențial, ci și asigurarea unor condiții reale de locuire și sprijin în comunitate.
În final, Ana Rădulescu solicită Ministerului Muncii să clarifice criteriile de raportare cu reprezentanții Comisiei Europene și să reanalizeze cazurile excluse, acolo unde există documente care demonstrează dezinstituționalizarea efectivă.
„Mesajul meu este: negociați cu Comisia Europeană. Clarificați regulile, ascultați instituțiile care dețin dosarele și susțineți rezultatele care pot fi demonstrate”, a transmis aceasta.
„Problemele acumulate în ani de implementare și documentare nu pot fi puse în seama celor trei luni ale mandatului meu”, a concluzionat fosta șefă ANPDPD.
Disputa rămâne deschisă, iar clarificarea responsabilităților depinde de verificarea documentelor, a criteriilor aplicate și a motivelor pentru care cele 478 de cazuri au fost eliminate din raportare.
Citiți principiile noastre de moderare aici!