Solicitat să comenteze „alianţa” declarată de Tokes Laszlo pentru interzicerea mineritului cu cianuri, ministrul Borbely ne-a răspuns: „Partidul a avut o poziţie clară când un senator UDMR a iniţiat un proiect de lege pentru interzicerea mineritului cu cianuri, proiect respins însă în Parlamentul României. Poziţia UDMR nu s-a schimbat. Însă ca ministru pot susţine doar ce spune legea. Nu pot acţiona până nu se interzice această tehnologie. Dacă vine cineva care respectă prevederile UE în vigoare, poate extrage aurul”.
Totuşi, ministrul Borbely a apreciat că poziţiile Ungariei şi Cehiei pe această temă sunt politice. „Dacă ar avea Ungaria 300 de tone de aur poate ar avea altă poziţie, dar nu există aur în Ungaria. În UE sunt ţări, precum Finlanda şi Suedia, care permit cianurările în minerit. Suedia, renumită pentru protecţia mediului, extrage anual 4.600 de tone de aur, după cum m-a informat ministrul lor al Mediului”, ne-a explicat Borbely Laszlo.
Tot ca ministru al Mediului, Borbely a subliniat că proiectul de la Roşia e blocat până când va obţine certificat de urbanism valabil şi raport arheologic avizat de Ministerul Culturii.
Contract păgubos
Însă Borbely a mai apreciat că România putea să îşi asigure cel puţin jumătate din profit la exploatarea aurului de la Roşia Montană dacă negocia mai mult cu investitorul canadiano-român.
„Personal, consider că România a greşit când a dat licenţa din mână. Putea obţine un contract mult mai avantajos, aceasta diplomatic vorbind. În loc de 19%, Statul putea avea majoritatea acţiunilor. Când ai aşa un zăcământ orice bancă te creditează. Se puteau preciza de la început măsuri care să împiedice depopularea zonei şi să nu oblige investitorul să cumpere casă cu casă. Aşa nu stăteam blocaţi zece ani. Contractul este însă problema Ministerului Economiei”, a conchis Borbely.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!