Prima oară a fost achitat de acuze omul de afaceri și de sport Marius Vizer. Iar miercuri a fost achitat de Curtea de Apel București și fostul finanțist-șef Ioan Lascău. Ambii fuseseară denunțați de Nistreanu că i-ar fi pretins acestuia 10% din valoare unui contract de 185 miliarde de lei vechi cu Apele Române în schimbul obținerii unor decontări preferențiale.
Întretimp, mai exact în septembrie 2011, SC Repcon a obținut prin licitație un contract guvernamental de peste 180 milioane lei (circa 44 milioane euro) pentru reabilitarea barajului Leșu și a unor lucrări hidrotehnice asociate. Aceasta în condițiile în care Repcon și-a asumat condiția ca lucrările să fie încheiate în 2014 iar plățile să fie decontate (nepreferenţial) abia în perioada 2015 – 2020.
Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat miercuri pe Ioan Lascău, admiţându-i apelul împotriva sentinţei penale nr. 62 din 29 ianuarie 2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti.
Lascău, fost şef al Finanţelor bihorene, a fost trimis în judecată în 2006 de procurorii DNA sub acuzaţia de trafic de influenţă.
În ianuarie 2010, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Lascău la şapte ani de închisoare.
Soluţia de condamnare a fost considerată nelegală atât de fostul director al DGFP Bihor, cât şi procurorii DNA, care au criticat faptul că magistraţii au judecat fără să ia în considerare anumite probe, motiv pentru care au atacat-o, prin recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cea mai înaltă instanţă a dispus, însă, pe 26 ianuarie 2011, reluarea procesului la Curtea de Apel Bucureşti.
„Denunţ calomnios”
Procesul a reînceput pe 6 aprilie 2011 şi a durat până miercuri, când judecătorii au decis că fapta pentru care a fost condamnat Lascău nu există. Decizia nu este însă definitivă, putând fi atacată de procurorii DNA, prin recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Deocamdată, soluţia Curţii de Apel Bucureşti a fost salutată de Ioan Lascău, care s-a considerat victimă a unui proces întins pe parcursul a şase ani, în urma unui „denunţ calomnios”.
Deşi nu a dat nume, putem nota că trimiterea în judecată s-a bazat pe denunţul făcut la DNA de patronul firmei Repcon, Mircea Nistreanu. Însă, acesta nu şi-a mai susţinut denunţul în faţa judecătorilor, iar declaraţia sa nu a fost susţinută de o altă probă elocventă. Aceasta în condiţiile în care interceptările telefonice efectuate de procurorii anticorupţie au fost considerate de jucători ilegale şi, ca atare, înlăturate dintre mijloacele de probă.
Totodată, magistraţii Curţii de Apel au ţinut cont şi de decizia magistraţilor austrieci care l-au abolvit de orice vină pe omul de afaceri Marius Vizer, acuzat în acelaşi dosar de complicitate.
Ioan Lascău a fost trimis în judecată în 22 decembrie 2006 de procurorii DNA după ce, cu doi ani în urmă, fusese reţinut chiar din biroul său de consilier al Ministerului de Finanţe.
Potrivit rechizitoriului, în decembrie 2003, ca director general adjunct al DFP Bihor, Lascău ar fi pretins 18,5 miliarde de lei vechi de la directorul Repcon, Mircea Nistreanu, pentru a interveni pe lângă funcţionari din Ministerul Finanţelor şi din Ministerul Agriculturii pentru decontarea preferenţială a unor plăţi restante în valoare de circa 185 de miliarde de lei vechi pentru lucrări efectuate de Repcon pentru Administraţia Naţională Apele Române.
Dosar pe rol, la Braşov
Lascău mai are un proces pe rolul Curţii de Apel Braşov, într-un dosar în care a fost trimis în judecată tot de DNA, în 2005, împreună cu afaceristul Ranyak Ambro Zoltan. Dintre seria de capete de acuzare, Tribunalul Braşov a reţinut doar acuzaţia conform căreia Lascău, ca şef la Finanţe, ar fi împiedicat urmărirea unei creanţe de 1 miliard de lei vechi de către lichidatorul firmei Antol Oil SRL, pe care această firmă o avea faţă de o alta, determinându-l pe Ranyak să emită o chitanţă falsă, prin care să ateste că suma ar fi fost restituită în anul 2002. Ambii inculpaţi au scăpat însă doar cu amendă penală. Ca atare, procurorii DNA au atacat sentinţa la nivelul Curţii de Apel Braşov.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!