Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează o nouă Șezătoare la muzeu, activitate care se înscrie în proiectul de revitalizare a cămășii vechi românești ce se purta pe meleagurile crișene. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” şi se va desfășura în perioada 4 septembrie 2025 – 24 iunie 2026, cu frecvență lunară, la Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A). Prima întâlnire va avea loc joi, 4 septembrie, orele 17:00. Taxa de participare: 50 lei /an. Materialele vor fi asigurate de participanți.

Actuala ediție este gândită ca un omagiu adus Terezei Mozes, întemeietoarea Secției de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor, căreia instituţia îi datorează cea mai mare parte din nestematele colecției de port popular.

Ediţiile precedente ale şezătorii, cămășile realizate au reprezentat o mulţime de sate de pe plaiurile Ţării Crișurilor și a afluenților lor, făcând cunoştinţă cu vechile croiuri și cu diferite tehnici de ornamentare.

„Bihorul arhaic, descoperit și promovat de Tereza Mozes prin lucrări și expoziții, a fost o sursă de inspirație pentru noi, specialiștii, și nu numai. Lucrările doamnei Mozes au inspirat-o pe Florina Berte să reproducă din informațiile bibliografice o cămașă de pe Crișul Repede, care a fost «vedeta» ediției a doua a Șezătorii de la muzeu. Pentru această dedicare în promovarea portul arhaic bihorean, ne exprimăm întreaga noastră gratitudine”, precizează coordonatarea proiectului, muzeograf dr. Simona Bala.

În primii trei ani Şezătoarea a propus cămăși vechi purtate de o parte și de alta a Munților Pădurea Craiului și a Munților Șes. În primul an, modelul propus pentru proiect a fost spătoiul românesc, cu croi carpatic, din satele din sub-zona etnografică Roșia-Pietroasa, de la poalele Munților Bihorului și versantul sudic al Munților Pădurea Craiului, apoi, pornind de la imagini vechi din 1885, de la cămașa cu croi carpatic din Șuncuiuș, refăcută în anii anteriori de Florina Berte cu informații doar din bibliografie, cât și spăcele cu croiul drept, s-a creat un dialog între vestimentația purtată la finalul secolului al XIX-lea, exemplificată cu piese din colecția muzeală, și noile spăcele. În anul al treilea, atenția s-a îndreptat spre spăcelele de pe Valea Barcăului.

„Această a patra ediție a Șezătorii de la muzeu reunește cămăși de sărbătoare create prin folosirea tuturor celor trei tipuri de croiuri, din diverse materiale, de la pânza veche țesută în casă din fire de cânepă și bumbac, la pânza cu chinar, specifică subzonei etnografice Ineu, și la pânza diafană, din mătase, din perioada interbelică, folosită de femeile bogate. Diversitatea croiurilor este dublată de diversitatea mânecilor, pornind de la mânecile slobode din zona de izvor a Crișului Alb, continuând cu mânecile încrețite sub cot și terminate cu o fodră mare, ca mai apoi să ne oprim la mânecile prinse în umăr, terminate cu brățări înguste realizate cu cusătura ornamentală pe muchia cutelor sau cu manșete. Totodată, tehnicile ornamentale diverse ne poartă de la alesătura în război, la broderia plină realizată prin cusăturile trăsurește („urzit la fir”) sau brânelește ori prin cusături cu puncte înnodate, neuitând cusăturile cu fire trase și tăieturile. Toate acestea sunt susținute de cheițe bogate sau de aplicații de paiete”.

Se propun și trei modele de cămăși bărbătești din perioada interbelică, ce provin din sate din subzona etnografică Câmpia Crișulu, reînviind croiul și tehnicile de ornamentare ale vechilor cămăși de a lungul Văii Crișului Alb.