Sculptorul bihorean Dan Daniel a avut, la 32 de ani, şansa de a sta o lună de zile într-o tabără de lucru cu şase maeştri ai sculpturii româneşti. A aplicat pentru toate taberele din România, dar şi pentru tabere internaţionale. Spre bucuria lui, a fost ales să facă parte din acest proiect. Ideea a avut-o sculptorul Eugen Petri, cel care coordonează de zece ediţii Simpozionul Internațional de Sculptură Monumentală de la Caransebeș. Proiectul a prins viaţă cu ajutorul Asociației „24pharte” şi al Primăriei Ploieşti.
Tabăra Naţională de Sculptură Monumentală „România 100” a fost organizată în perioada 1-31 octombrie, şi s-a desfăşurat cu ocazia Centenarului Marii Uniri, având aceeași temă. În tabăra care a avut loc în Parcul Municipal Vest din Ploieşti au participat şapte sculptori, şase din diferite zone ale ţării, al şaptelea fiind din Republica Moldova: Maxim Dumitraș (60 de ani) – membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi membru al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor, Paris, France (A.I.A.P.), Alfred Dumitriu (63 de ani) – premiat în Bucureşti, la Bienala „Artele Focului”, Marele premiu pentru sculptură la Ravenna, Italia, medalia de aur pentru participarea echipei României, Bogdan Severin Hojbotă (64 de ani) – conf. univ. dr. la Universitatea Naţională de Artă Bucureşti, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, organizator al Saloanelor „Arta Metalului”, iniţiator şi organizator al bienalei „Artele Focului”, Petre Virgiliu Mogoșanu (42 de ani) – sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Craiova, Eugen Petri (60 de ani) – membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1991, membru al Societății Regale Britanice a Sculptorilor din 2007, membru al Asociației 6 Dorobanți București din 2009, Ion Zderciuc (61 de ani), artist plastic din Ungheni, laureatul Premiului Uniunii Artiştilor Plastici pentru Sculptură şi al Marelui Premiu „Eminescu în Artă”, al Premiului de excelenţă al Ministerului Culturii din Moldova, onorat cu titlul de Cavaler al Ordinului Naţional al României pentru merit, în grad de Comandor, şi Dan Daniel, cu doctorat în Arte Vizuale cu tema ,,Sculptura în marmură” la Universitatea de Vest Timișoara, având deja numeroase expoziţii personale şi de grup. „Sunt mândru că m-au ales pe mine al şaptelea. Ceilalţi şase sculptori sunt maeştri ai sculpturii româneşti. Am avut onoarea de a lucra alături de cei mai buni sculptori din ţară. A fost o cooperarea atât de frumoasă! Tot timpul veneau să îmi dea sfaturi, să mă îndrume. Am ascultat cu reverenţă, dar am mers până la final pe ideea mea. A fost o experienţă uluitoare, am avut o şansă unică”, spune Dan Daniel.
Sub ochii trecătorilor
S-a lucrat timp de o lună în parc, cam 10 ore pe zi, sub ochii trecătorilor, pe o vreme superbă. La crearea sculpturilor s-au folosit blocuri de marmură de Rușchița, cel mai mare de 12,5 t, cel mai mic de 4,5 t. Marmura, în istoria artei, începând de la greci, a fost materialul predilect pentru sculptură, pentru că pe de o parte este un material moale, care te lasă să lucrezi uşor şi nu se fisurează, iar pe de altă parte este rezistent în timp, explică Dan Daniel.
Sculpturile s-au creat cu efort, cu dureri de mâini şi de picioare alinate cu calmante, dar cu bucuria operei eterne. Privitorii au putut afla cum se naşte o sculptură din marmură cu ajutorul ciocanelor, dălţilor şi al maşinilor de degroşat. Din când în când, gâtul lung al unei macarale întrerupea o vreme ritmul artiştilor, doar pentru a întoarce blocul de marmură spre a prinde linii noi pe o altă latură. „Oamenii şi-au dat seama că avem nevoie de artă şi de cultură. O ţară fără cultură e o ţară fără identitate”, spune Dan Daniel, ca o completare la motto-ul taberei: „Nu există patriotism fără patrimoniu”.
Panta Rhei
Sculptorul bihorean a reuşit să se evidenţieze cu lucrarea sa, mergând pe linii curbe, fără niciun plan drept. „Mă inspir şi de la Brâncuşi, dar şi de la un sculptor englez, Henry Moore, care merge pe linii rotunde, pe gol-plin, mai contemporan, mai post-modern”, spune acesta. De obicei se lucrează după machete. El însă a fost singurul care a lucrat după o tehnică mai grea, folosită de Brâncuşi, cioplirea directă, care – aşa cum spune Dan Daniel – este adevăratul drum către sculptură. Iei blocul de marmură şi gândeşti lucrarea în acel bloc, fără să o ai dinainte schiţată. O creezi atunci, pe loc.
Sculptura lui se intitulează „Panta Rhei” (Totul curge). Este a doua ca dimensiuni dintre cele şapte (2,8 m/1,54 m/0,9 m), creată dintr-un bloc de marmură de şase tone. „Ideea lucrării a pornit de la conceptul meu micro – macro-cosmos, la care lucrez de ceva timp. Mi-am imaginat o Românie ca o nebuloasă, care dă naştere unor stele, aşa cum sunt Eminescu sau Brâncuşi. Şi într-o nebuloasă cumva totul curge, e continuu. Lucrarea mea are linii care nu se termină, intră în interior, ies prin altă parte şi coboară din nou în interior… Totul e în continuă mişcare şi nu se termină niciodată”, precizează sculptorul bihorean.
Toate cele şapte lucrări vor rămâne în Parcul Municipal Vest din Ploieşti. Se doreşte ca această tabără să continue anual, iar parcul să se transforme într-un parc de cultură monumentală contemporană. În urma acestui proiect se va finaliza şi un film realizat de Cătălin Apostol.
Tabăra de sculptură a fost organizată de Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploieşti, în parteneriat cu U.A.P., Asociația „24pharte”, Parcul Municipal Vest, T.C.E., S.G.U., Filarmonica „Paul Constantinescu” și Teatrul „Toma Caragiu”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!