Au dat credit perspectivelor de dezvoltare a oraşului promise de Primărie. Şi au făcut investiţii masive. O fabrică de biciclete, o firmă cu un parc auto de 60 de maşini, o benzinărie s-au dezvoltat în zona I.L. Caragiale din Marghita.
Mokai Attila s-a născut în Marghita şi a considerat că dacă face investiţii este bine să le facă acasă. Chiar dacă avea şi alte opţiuni ca proprietar de teren la Hajduszoboszlo.
Utilităţi din bani proprii
„Am considerat că trebuie să întorc ceva înapoi oamenilor cu care am lucrat şi alături de care am trăit. Am vrut să facem lucruri frumoase aici, de care să se poată bucura şi oamenii care au bani puţini şi care oricum nu au posibilităţi să plece în străinătate. Am crezut că datoria nostră este să lăsăm banii aici. Am considerat că putem dezvolta turismul în zonă creând un punct de atracţie, am vrut să arătăm şi noi lumii ceva frumos. Aveam planuri mari: vroiam să fac şi teren de golf şi un lac pentru sky jet. Am început să fac un proiect din care am şi construit destinat agroturismului pentru ceu care vor să trăiască ca într-o fermă. Prin proiectul cu ştrandul şi cu hotelul am creat 70 de locuri de muncă. Este un proiect finalizat în 2012, dar care în acest moment nu poate funcţiona din lipsa canalizării. Am făcut toate utilităţile pe banii noştri. Într-o zi am rămas fără apă. Am forat puţuri. Am fost capăt de linie şi am făcut post de transformare cu 1,5 miliarde de lei din fonduri proprii pentru care acum plătesc taxă 110 milioane lei vechi pe an. Am milioane de euro blocaţi, investiţii pentru care cheltuiesc bani ca să poată sta în conservare. Plătesc 6 grădinari pentru ca să menţin totul cât se poate de frumos. Hotelul cu 40 de camere e dotat cu bucătărie, sală de conferinţe, mobilier şi plasme TV în toate camerele, sală de sport, coafor. Tot ceea ce era necsar pentru turism la standarde europene. Am ajuns însă la capătul răbdării după ani de demersuri ca să obţin ceeea ce mi se cuvine. Am primit chiar şi cuvântul de onoare al primarului că în februarie 2014 lucrările de canalizare se vor realiza. 11 firme care au activitate în zonă am depus petiţie la Primărie şi am cerut să facem lucrarea de canalizare pe banii noştri, dar am fost refuzaţi”, povesteşte Mokai Attila.
Argumentele firmelor sunt absolut pertinente: „tronsonul invocat de petiţionari este principala poartă de acces a oraşului, majoritatea societăţilor comerciale sunt societăţi cu vechime pe amplasamentele actuale, lipsa de canalizare împietează asupra activităţilor economice a acestor societăţi, au fost depuse în ultimii 20 de ani nenumărate sesizări, cereri cu privire la acest proiect fără ca situaţia să poată fi rezolvată, contribuţiile acestor societăţi la bugetul local este semnioficativi- numai firma domnului Mokai plăteşte peste o jumătate de miliard de lei vechi impozit pe clădiri, cam tot atât plăteşte o altă firmă impozitul pe maşini”. Răspunsul primarului Pacsaly Zoltan este : „Primăria neavând la ora actuală fondurile necesare executării acestor lucrări pe cont propriu nu poate da un termen de realizare a reţelei de canalizare în zona dumneavoastră până când nu se deblochează fondurile de la Ministerul Mediului. Vă mulţumim pentru înţelegere”. De înţelegere, dar şi de rezolvarea problemei privind canalizarea speră să aibă parte şi Federaţia Patronilor, organizaţie a cărui membru este Mokai Attila, organizaţie care a semnat şi un protocol de colaborare cu Primăria. Adept al soluţiilor pe cale amiabilă, preşedintele FPB Bihor Ioan Lucian îşi exprimă speranţa că domnul primar va găsi în cel mai scurt timp pârghiile şi instrumentele necesare pentru realizarea acestei investiţii vitale pentru mediul de afaceri din Marghita. „Suntem dispuşi să ne aşezzăm oricând la masa discuţiilor pentru a identifica împreună posibilităţile pentru a sprijini viaţa economică din zonă aflată în acest moment într-un real pericol”.
Pierderi de 60%
Directorul adjunct al Salubram şi consilier local, dl Horvath este, în acelaşi timp, sceptic în ceea ce priveşte perioada de timp în care ar urma să fie reabilitată şi această zonă a oraşului. „Aceşti investitori au dreptate, nu cer ceea ce nu li se cuvine şi îi înţeleg. Dar totul s-a spulberat din lipsa banilor care ne-a fost comunicată de la Bucureşti. Reţeaua de apă- canal a municipiului urma să fie reabilitată în trei etape. Prima etapă s-a încheiat în 2011. A fost reabilitată reţeaua dintr-un cartier întreg de case, cu bani de la Ministerul Mediului. Lucrările de reabilitare sunt absolut necesare, deoarecere pierderile pe reţeaua de apă sunt de 60% şi se datorează faptului că aceasta datează din anii 40, ori mai recent din anii 65- 70. Etapa a doua prevede reabilitarea străzilor din centru, dar şi a celor la care fac referire investitorii. Finanţarea în această etapă a fost de la Compania Naţională de Investiţii care a avut decizie 100% în ceea ce priveşte lucrarea: a organizat licitaţia, a realizat proiectarea la Târgu Mureş, a avut diriginte de şantier. Autoritatea locală nu a avut nici un drept de decizie. De unde ştiau cei de la Bucureşti care este urgenţa locală? În virtutea acestor fapte ni s-a comunicat că nu mai sunt bani, că trebuie renunţat la ceva din proiect. Cred că logica în virtutea căruia s-a acţionat a fost aceea de a renunţa la străzile de la periferie şi de a finaliza lucrările în centru. Aceasta fiindcă pe străzile unde investitorii au puncte de lucru problema este mai complicată, lucrările sunt mai costisitoare este necesară şi o investiţie într-o staţie de pompare, fiindcă problema nu se poate rezolva prin cădere liberă”, a spus directorul adjunct al Salubram. Directorul Horvath spune că singura perspectivă de a intra în etapa a III-a de reabilitare a reţelei este accesarea de fonduri europene în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară din care face parte municipiul. Şeful Salubram are însă o îndoială şi din această perspectivă. „Noi avem proiectul, avem studii de prefezabilitate depuse. În Uniune însă nu prea se dau bani pentrui apă şi canal în municipii. În comune, în sate, da. Dar, desigur Europa se va mira să vadă că în secolul XXI solicităm bani pentru apă şi canal într-un municipiu”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!