În Bihor, rata morbidității este de 134,5 morți la 100.000 de locuitori, de la începutul pandemiei, dacă raportăm la populația după domiciliu. Altminteri, situația după rezidență este și mai gravă. La nivel național, media este de 90,7 morți la 100.000 de locuitori.

[eadvert]

Privind aceste date, o primă explicație derivă din datele demografice, care arată că județul nostru se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a populației. Și implicit, o populație tot mai bolnavă. De altfel, dacă e să comparăm procentul de persoane pozitive cu cel privind persoanele decedate cu diagnostic Covid în Bihor, raportate la cifrele pe țară, se observă cifra mult mai mare de la decese în Bihor.
În permanență, autoritățile județene și locale au subliniat că în Bihor se testează mai mult decât în alte județe ale țării. Pe cale de consecință, și raportarea deceselor cu diagnostic Covid poate fi influențată de numărul de teste pozitive.

Cu toate acestea, cele două procente esențiale nu sunt corelate. De la începutul pandemiei, în Bihor s-au raportat 2,76% din totalul cazurilor pozitive confirmate în România. Dar procentul crește mult la capitolul decese. În Bihor s-au raportat 4,72% din totalul deceselor diagnosticate Covid în toată țara. Ceea ce explică și media județeană mult peste cea națională. Aceste cifre ridică așadar un uriaș semn de întrebare vizavi de starea generală de sănătate a populației din județul nostru.

Exodul

Din totalul de 615.444 de persoane care aveau domiciliul în Bihor la 1 iulie 2020, 102.742 de persoane aveau vârste ce depășesc 65 de ani, arată statisticile puse la dispoziție de către Direcția Județeană de Statistică. În procent, această pondere reprezintă 16,7% din populația totală, după domiciliu. Însă raportat la realitatea rezidențială, în Bihor ponderea persoanelor de vârsta a III-a în cadrul populației totale e mai mare decât arată domiciliul, având în vedere exodul tot mai pronunțat al populației din câmpul muncii. Ultimele statistici județene referitoare la rezidența propriu-zisă arată că în 2019, populația Bihorului după rezidență era de doar 561.000 de persoane! În realitate, în județ locuiau efectiv cu 55.000 de persoane mai puțin decât cele ce figurează în acte ca având domiciliul în Bihor.

Concluzia se desprinde ușor: Bihorul are o populație ce îmbătrânește de la un an la altul, fenomen corelat cu scăderea populației de la un an la altul, din cauza fenomenului migraționist. Dacă în 1992, vârsta medie a bihoreanului era de 35,7 ani, în anul 2020 aceasta atingea deja 41,3 ani! La fel, dacă în 1992, județul Bihor avea 652.631 de persoane domiciliate, 28 de ani mai târziu, la 1 iulie 2020 erau înregistrați doar 615.444 de domiciliați. Un declin demografic de 37.187 de persoane (5,7%). Adică atât cât populațiile Salontei și Marghitei la un loc! În același interval istoric, Oradea și-a pierdut 3,4% din populație, raportat la domiciliu.

Efect de tranzit

Un alt aspect ce ar putea servi ca explicație secundată pentru morbiditatea crescută la Covid în Bihor este statutul de județ de graniță și deci, de tranzit. Acest fapt ar fi putut influența oarecum statisticile, de vreme ce toți cei aflați în tranzit, dar depistați pozitivi aici, au intrat la statistici în dreptul județului nostru, încă de la începutul pandemiei.

RO, comparativ cu UE

La nivel național, media este de 90,7 morți la 100.000 de locuitori, iar media europeană (UE + Regatul Unit) este de 102,5 morți la 100.000 de locuitori. Media cumulată a României și a tuturor țărilor vecine României – UE și non-UE – este de 93,7 morți la 100.000 de locuitori. Așadar, tot sub media europeană, ridicată mult de cifrele din țări precum Marea Britanie, Franța, Italia sau Spania. Aceste date reprezintă rezultatul combinat al statisticilor oferite de site-urile de profil privind cazurile și morbiditatea Covid în țările lumii, dar și privind datele demografice din diferitele state de pe mapamond.

La nivel mondial, evidența relevă faptul că Occidentul are cea mai mare rată a mortalității cauzată de virusul Covid-19. Statele Unite conduc detașat în acest top sinistru, urmate îndeaproape de Uniunea Europeană și de Marea Britanie. Țările asiatice și cele africane stau mult mai bine la acest capitol, însă rămân semne de întrebare privind acuratețea datelor transmise de anumite țări cu regimuri totalitare din Asia și Africa. De asemenea, orice observator al acestor date se poate întreba, în mod legitim, în ce măsură stilul de viață și alimentația joacă un rol în depășirea provocărilor de ordin medical.

În ciuda temerilor manifestate de anumite segmente ale populației, experții în medicină și farmaceutică arată că riscurile asociate persistenței virologice Covid-19 la nivelul societății sunt incomparabil mai mari decât riscurile asociate unui vaccin sau eventualelor efecte secundare. Vaccinul BioNTech/Pfizer, prezent în România, beneficiază de o nouă tehnologie, introducând în corp un segment de proteină Spike prin intemediul ARNmesager, pentru a antrena anticorpii în detectarea agentului patogen în cazul infecției cu virusul propriu-zis, SARS-CoV-2.

ANALIZĂ: Oradea vs sărăcia Bihorului

Rata mortalității Covid pe mapamond

416.000 de morți în Statele Unite ale Americii. Populație: 328 milioane de locuitori.
Rata morbidității în America de Nord: 127 de morți la 100.000 de locuitori, în SUA. În Canada, rata este de 48,7 morți la 100.000 de locuitori.

529.000 de morți în Uniunea Europeană + Marea Britanie, la o populație de 516 milioane de locuitori.
Rată UE + UK: 102,5 morți la 100.000 de locuitori.
În România, rata este de 90,7 morți la 100.000 de locuitori. Ungaria: 119,6 morți la 100.000 locuitori. Ucraina: 51,6 morți la 100.000 de locuitori. Moldova: 122,2 morți la 100.000 de locuitori. Serbia: 54,3 morți la 100.000 de locuitori. Bulgaria: 123,6 morți la 100.000 de locuitori. Medie România + țările vecine = 93,7 morți la 100.000 de locuitori, sub media UE.

525.000 de morți în cele mai mari țări din America Latină: Brazilia, Argentina, Columbia, Mexic, Venezuela, Ecuador, Peru și Chile. Populație: 531 milioane de locuitori.
Rată în cele mai populate țări din America Latină: 99 morți la 100.000 de locuitori.

69.000 de morți în Rusia și Belarus. Populație: 156 milioane de locuitori.
Rată: 44,2 morți la 100.000 de locuitori.

105.000 de morți în Orientul Mijlociu: Turcia, Iran, Irak, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Israel. Populație: 257 milioane de locuitori.
Rată în țările Orientului Mijlociu, arătate mai sus: 40,9 morți la 100.000 locuitori.

164.000 de morți în India și Pakistan. Populație: 1,56 miliarde de locuitori.
Rată în subcontinentul indian: 10,5 morți la 100.000 de locuitori.

52.000 de morți în Nigeria, Etiopia, Egipt, Congo și Africa de Sud. Populație: 580 milioane de locuitori.
Rata în cele mai populate țări ale Africii: 9 morți la 100.000 de locuitori.

39.000 de morți în Asia de Sud-Est: Indonezia, Filipine, Thailanda, Vietnam* (partid comunist la putere). Populație: 538 milioane de locuitori.
Rată în țările cele mai populate din Asia de Sud-Est: 7,2 morți la 100.000 de locuitori

6.000 de morți în Japonia și Coreea de Sud. Populație: 178 milioane de locuitori.
Rată în Orientul Îndepărtat democratic: 3,4 morți la 100.000 de locuitori.

1.000 de morți în Australia și Noua Zeelandă. Populație: 31 milioane de locuitori.
Rată: 3,2 morți la 100.000 de locuitori.

5.000 de morți în China* (partid comunist la putere). Populație: 1,4 miliarde de locuitori.
Rată: 0,36 morți la 100.000 de locuitori (!!).

***Cifrele au fost rotunjite pentru o mai bună absorbție a informației***