bihon.ro Web analytics

ANALIZĂ: Oradea vs sărăcia Bihorului

De Călin Corpaș
Reactualizat la:

ANALIZĂ: Oradea vs sărăcia Bihorului

Foto: OVI D. POP
Reactualizat la:
Fărâmițarea teritorială ne face un mare deserviciu. Decalajul dintre Oradea și restul județului e tot mai mare. Analiza cifrelor relevă numărul nejustificat de mare al primăriilor din județul Bihor - 101. Unii primari sunt campioni la fonduri UE, dar prea mulți fug și acum de fonduri, arătând lipsa preocupării pentru buna gospodărire și optimizarea veniturilor. Astfel, își condamnă comunitățile la subdezvoltare.
Scris de Călin Corpaș - Fărâmițarea teritorială ne face un mare deserviciu. Decalajul dintre Oradea și restul județului e tot mai mare. Analiza cifrelor relevă numărul nejustificat de mare al primăriilor din județul Bihor - 101. Unii primari sunt campioni la fonduri UE, dar prea mulți fug și acum de fonduri, arătând lipsa preocupării pentru buna gospodărire și optimizarea veniturilor. Astfel, își condamnă comunitățile la subdezvoltare.

La o populație județeană de 616.264 de persoane, statistică raportată la începutul anului 2020, dintr-un total de 101 primării ale județului Bihor, 51 de primării au fiecare sub 3.000 de locuitori.

Numai 19 primării au peste 5.000 de locuitori. Și doar șapte orașe – Oradea, Salonta, Marghita, Săcueni, Aleșd, Beiuș, Valea lui Mihai, plus comuna Sânmartin, au fiecare peste 10.000 de locuitori.
La polul depopulării, 16 comune din județul Bihor au sub 2.000 de locuitori. Iată comunele cu populație rarefiată, cu sub 2.000 de locuitori: Boianu Mare, Căbești, Căpâlna, Cărpinet, Criștioru de Jos, Gepiu, Lazuri de Beiuș, Pocola, Răbăgani, Sâmbăta, Șinteu, Spinuș, Tărcaia, Uileacu de Beiuș, Vârciorog și Viișoara.

Bihorul este unul dintre județele țării cu un număr-record de primării. Aici, fărâmițarea teritorială este cât se poate de evidentă, ceea ce duce la o tocare a banilor publici de către primării ce nici nu ar trebui să existe pe harta administrativ-teritorială. Acest aspect devine cât se poate de clar, atunci când observăm bugetele de venituri ale primăriilor, proiectate și aprobate de consiliile locale, pentru anul 2020. Avem un an pandemic, așadar este de așteptat ca încasările din execuția bugetară propriu-zisă să fie mult mai slabe de cele din proiecția bugetară realizată la începutul anului Covid-19.

Felul în care sunt structurate aceste bugete locale spune multe, atât despre slăbiciunea financiară a unor primării, cât și despre modul defectuos în care sunt conduse aceste comunități.

Cifrele județului Bihor: Oradea vs. restul lumii

Decalajul dintre Oradea și restul județului este tot mai mare, de la an la an. Județul are inflație de primari – 101. Prea mulți dintre aceștia fug de fonduri nerambursabile și nu arată preocupare față de veniturile proprii ale primăriilor, condamnându-și comunitățile la subdezvoltare. Iată cifrele comparate ale județului, în materie de bugete, fonduri și populație.

O pondere de 55,66% din veniturile cumulate ale primăriilor din Bihor reprezintă cotele provenite din impozitul pe venit, cotele defalcate din TVA și subvenții bugetare. Doar 22% reprezintă sumele nerambursabile provenite de la UE, iar veniturile proprii ale primăriilor, tot pe acolo: 22,34%. Acest ultim capitol de venituri este dat de impozitele locale pe proprietate, donații, sponsorizări, valorificări de bunuri, alte venituri ale primăriilor.
Dacă scoatem Oradea din ecuație, este și mai străvezie dependența multor primării de sumele provenite de subvențiile primite de la Guvern, prin cote-părți din impozitul pe venit și TVA, prin formula livrată prin Finanțe și sumele provenite de la Consiliul Județean.

Excluzând Oradea, pentru celelalte 100 de primării din Bihor aceste subvenții reprezintă 65,71% din totalul veniturilor, în condițiile în care scade vertiginos ponderea veniturilor nerambursabile, esențiale pentru susținerea dezvoltării locale, până la doar 16,64%. Veniturile proprii ale primăriilor scad și ele în același ritm, până la 17,64%, pentru celelalte 100 de primării din Bihor!
Aceasta denotă clar o proastă administrare, respectiv o fărămițare teritorială care nu-și găsește alt rost, decât acela de a hrăni niște guri în plus, prin aparatele proprii ale primăriilor. În mediul rural, se traduce prin locuri călduțe în diferitele structuri ale primăriilor, pentru clanurile din jurul primarului în exercițiu. Practică ce, în multe cazuri, îi salvgardează acestuia realegerea în funcție, prin cunoscutul sistem de „pile, cunoștințe și relații”, fără ca realegerea sa să aducă beneficii reale comunității, de prea multe ori mică, săracă și condamnată la subdezvoltare.

Un decalaj tot mai evident

2,53 miliarde de lei noi reprezintă bugetul de venituri cumulat al celor 101 primării din județul Bihor, cu tot cu bugetul Consiliului Județean, proiectat pentru 2020. La cursul BNR, aceasta înseamnă 519,1 milioane de euro. Dacă excludem bugetul Consiliului Județean, putem spune că bugetul municipiului Oradea reprezintă 40,1% din totalul bugetelor primăriilor din Bihor. Dacă raportăm la ponderea orădenilor, de 35,9% din totalul populației județene, remarcăm faptul că în termeni financiari, decalajul între municipiul-reședință și restul județului este și mai accentuat.

Venituri totale de 2.141.209.800 de lei și-au proiectat primăriile de Bihor, cumulat, fără Consiliul Județean, pentru 2020. Rămâne de văzut câte din aceste venituri se vor fi materializat, atunci când se va trage linie, la finalul anului. Cert este că acei primari preocupați de atragerea fondurilor europene vor avea de câștigat în fața comunităților pe care le păstoresc. Din păcate, nu sunt foarte mulți. Ba dimpotrivă, sunt puțini acei primari responsabili, care mizează cu adevărat pe fondurile externe nerambursabile.
Bunăoară, 858,3 milioane de lei reprezintă bugetul consolidat al Oradiei. Prin comparație, excluzând Oradea, bugetul cumulat al celorlalte nouă municipii și orașe din județ se ridică la doar 303,4 milioane de lei, în timp ce bugetul Consiliului Județean este de 387,8 milioane de lei.

30% din bugetul prognozat al Oradiei are ca sursă de finanțare fondurile europene, finanțarea nerambursabilă reprezentând motorul dezvoltării din Oradea, recunoscută la nivel național. Și în Sânmartin se mizează mult pe fonduri nerambursabile. Bugetul de venituri prognozat inițial la Sânmartin se ridică la 103,5 milioane de lei, din care mai mult decât jumătate reprezintă fonduri europene. Mai precis, 56,3%.

Călin Corpaș

Campionii fondurilor

În privința fondurilor europene, în dreptul Oradiei figurează 257,4 milioane din totalul de 470,97 milioane la nivelul întregului județ, fără a lua în considerare Consiliul Județean. Un aspect particular: același Consiliul Județean are prevăzute mai puține fonduri primite de la UE decât are comuna Sânmartin (!), cea care figurează a doua, după Oradea, în acest clasamentul județean al campionilor pe fonduri. Sânmartin: 58,2 milioane, CJ Bihor: 56,36 milioane, Valea lui Mihai: 24,39 milioane, Beiuș: 22,47 milioane. Celelalte orașe: Ștei (13,38 milioane), Salonta (6,86), Aleșd (5,07), Săcueni (2,33), Marghita (0,16). „Orașele” Vașcău și Nucet: 0 (zero) fonduri europene pentru 2020.
Între comune, se remarcă Diosig (12,08 milioane), Borș (6,4), Lăzăreni (5,1), Curățele (4,5), Bulz (4,35), Cociuba Mare (4,07), Săcădat (4,07), Girișu de Criș (3,3), Mădăras (3,13), Oșorhei (3,02), Sălard (2,83), Tăuteu (2,83), Tinca (2,35) și Hidișelu de Sus (2,07).

Alții fug de fonduri

La acest capitol, Marghita stă rușinos, având prevăzuți, pentru anul 2020, doar 165.260 de lei ca sumă provenită de la UE. Tocmai acest aspect trage mult în spate municipiul din nordul județului.
Deși, luând drept criteriu populația, Marghita este al treilea oraș al Bihorului după Oradea și Salonta, Marghita este abia al nouălea, judecând după criteriul financiar, cu un buget de 35,42 milioane de lei. Dincolo de acest capitol critic, al fondurilor UE, Marghita stă prost și la venituri proprii, cu o prognoză de doar 7 milioane de lei, în condițiile în care Salonta are o prognoză de 12,4 milioane de lei venituri proprii. Aceasta poate fi o explicație pentru faptul că la Marghita tocmai a fost ales un nou primar. Unul independent, în ciuda faptul că împotriva lui Marcel Sas Adăscăliții a candidat și primarul UDMR în exercițiu, iar celelalte partide mari au avut și acestea, fiecare, candidat propriu. Rămâne de văzut cum va reuși să schimbe noul primar modul în care este condusă Marghita.

La acest capitol, al veniturilor proprii, într-un clasament județean conduce Oradea (252 milioane), urmată de Diosig (14,3 milioane), CJ Bihor (13,74 milioane), Salonta (12,46 milioane) și Sânmartin (10,29 milioane). Municipiul Oradea are venituri proprii mai mari decât toate celelalte primării din județ, adunate la un loc! 252 milioane de lei reprezintă veniturile proprii ale Oradiei, prognozate pentru 2020, în timp ce toate celelalte 100 de primării la un loc și-au proiectat venituri de 226,3 de milioane de lei!

37 din cele 101 de primării din Bihor și-au trecut zero fonduri europene nerambursabile prognozate ca venituri, în 2020. Între ele, celebrele „orașe” Nucet și Vașcău. Iată comunele: Abram, Abrămuț, Aștileu, Avram Iancu, Batăr, Boianu Mare, Brusturi, Căbești, Cefa, Ceica, Cetariu, Cherechiu, Criștioru de Jos, Derna, Dobrești, Drăgești, Holod, Husasău de Tinca, Ineu, Lazuri de Beiuș, Lugașu de Jos, Măgești, Popești, Răbăgani, Roșia, Sâniob, Spinuș, Șoimi, Șuncuiuș, Tarcea, Tileagd, Tulca, Țețchea, Vârciorog și Viișoara.
Dintre acestea, la Cetariu, Derna, Dobrești, Drăgești, Holod, Sâniob, Tulca, tocmai s-a schimbat atât primarul, cât și coloratura politică a acestuia.

Bugetele săracilor

Fărâmițarea teritorială se reflectă în veniturile „subțiri” în primăriile din județ, unde e jale în inadmisibil de multe locuri. Dacă 39 de primării au bugete relativ decente, de peste 10 milioane de lei fiecare, în schimb, aproape un sfert din primăriile Bihorului au bugete sub 5 milioane de lei! Adică la limita milionului de euro sau chiar mult sub milionul de euro. 24 de comune sunt în această situație, dar nici „orașele” Nucet și Vașcău nu se simt deloc bine, cu 8,5, respectiv 5,2 milioane de lei. Și cum arătam mai sus, zero fonduri europene atrase.
Sunt și comune ale căror venituri consolidate coboară chiar sub 3 milioane de lei.
Cele mai mici bugete sunt la Spinuș – 2,67 milioane de lei, Sâmbăta – 2,83 milioane, respectiv Viișoara, cu 2,85 milioane lei. E drept că aceste comune sunt printre cele mai mici din județul Bihor și ca populație, cu 1.139 de locuitori la Spinuș, 1.306 la Sâmbăta și 1.315 la Viișoara, conform datelor statistice de la începutul anului 2020.
În schimb, Șinteul slovac, comuna cu populația cea mai scăzută – 1.090 locuitori – are un buget considerabil mai mare decât cele trei. Adică 4,57 milioane de lei, mult mai apropiat de milionul de euro, ceea ce înseamnă o mai bună dezvoltare a comunei.

Iată care sunt comunele cu bugete sub 5 milioane de lei: Abram, Balc, Boianu Mare, Buduslău, Căbești, Căpâlna, Cărpinet, Cetariu, Cherechiu, Criștioru de Jos, Derna, Măgești, Pocola, Roșia, Sâniob, Sâmbăta, Sânnicolau Român, Spinuș, Șinteu, Șoimi, Tarcea, Uileacu de Beiuș, Vârciorog, Viișoara.

Alt pol negativ: la Balc, bugetul pe cap de locuitor este de doar 1.482 lei, cu 3.232 locuitori în comună și 4,79 milioane de lei venituri prognozate. Din acestea, doar 827.000 de lei reprezintă venituri proprii ale comunei! O situație asemănătoare, la Abram. Aici, bugetul pe cap de locuitor este de 1.530 de lei, cu 3.014 locuitori și un buget de 4,61 milioane de lei, în condițiile în care veniturile proprii au fost de 952.600 lei și zero fonduri europene atrase.

Nevoia de reformă

Concluzia care se poate desprinde ușor în urma aspectelor analizate mai sus: o reformă administrativ-teritorială este imperios necesară, acest aspect fiind evident în județul nostru, unde avem o inflație de primării, a căror existență nu se justifică, judecând după criterii obiective ce țin de populație și venituri proprii. În lipsa unor venituri proprii consistente și în lipsa unui act de administrare locală de calitate, multe dintre localitățile Bihorului sunt condamnate la subdezvoltare, iar singurii care au câștigat sunt doar cei care împart… sărăcia.

 

50 Comentarii

Your email address will not be published. Required fields are marked *

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. Restul glumei says:

    În judeţ lipsesc produsele. În oraș, banii. Liberalizarea trăiește dezvoltarea, nu realul. La un salariu administrativ cât casa, nu mai vezi masa.

    • A durut exodul orădenilor către ZMO?! says:

      Nu este aşa cã vreți în noua conducere liberalã cu maşinã de vot pe proiecte, nu este aşa cã vreți taxe de oraș în ZMO? Pas cu pas, pentru reorientare către alţi cetãţeni?! că pe cei din oraş ia-ți sânmartirizat?!

  2. Ionel says:

    Aha si amu zeul betonator o sa rezolve problema, din săraci va face si mai săraci!!!!!!!

  3. U.E. says:

    AVEM CELE MAI MICI SALARI DIN TARA SI PRETURILE , SANT CA CELE DIN NORVEGIA.

  4. 123 says:

    Sugacilor de bolovan, a-ti vazut ca vi s-au marit impozitele cu 10% fata de 2019?

  5. mihaela says:

    se impune ca primarii , viceprimarii secretarii de primarii sa nu fie platiti din taxele si impozitele contribuabilor, ei n-au nici o treaba cu dezvoltarea comunelor singura lor preocupare fiind lefurile grase iar munca sa o faca altii ca ei sunt parveniti politruci incompetenti.

  6. mata says:

    Sa facem o singura primarie in tot judetul si sa i-o dam lui Bolojean. Vai de mintea ta trogloditule!

  7. Citizon says:

    In acest studiu trebuia cuprins si numarul de angajati al primariilor din judet. In special Vascau, acolo unde alegerile pt primar sunt hotarate de cei peste 100 de angajati din care jumate rude cu primarul. Este de-a dreptul jignitor pentru celelelalte orase ca Vascaul sa fie numit oras si sa fie pe aceleasi liste cu Stei, Beius sau Salonta. Chiar nu exista cineva care sa verifice primaria din vascau, sa faca publice datele privind numarul de angajati, numarul de calculatoare (app, doar 2 au internet), contractele dedicate executantului vutan, sumele platite pt executia podurilor metalice ce au inlocuit podurile duse de apa la inundatiile din primavara? Trotuarul facut in primavara de un executant cu un singur angajat si vreo 2 subcontractanti care au lucrat iar el si primarul au impartit banii. Trotuar crapat in cateva locuri. Cat de redusi pot sa fie acesti votanti ai primarului in functie ca dupa 4 mandate si o degradare majora a “orasului”, sa-l aleaga si pt cel de-al cinci-lea mandat? Am auzit promisiunile lui Ilie care spun ca el raspunde pt acest primar si pt restul. Bolojan, acest primar o sa-ti ocupe 25 de ore pe zi, daca o sa doresti sa-l inveti ceva.

    • PrimaruSef says:

      Primarul ala este cel mai slab din tara. Nu stiu cum ati ales un asemenea exemplar, dar ala nu stie nici sa isi lege sireturile. E bun la desfacut sticle de coniac.

    • Paul says:

      Ai dreptate, prima oara cand am fost in Vașcău, un polițist a zis ca e oraș, si eu am zis ” CE VORBESTI MA “

  8. sode says:

    Ai curent sa scrii pe media , ai mancat ceva saptamana asta si nu halucinezi ?, esti coerent ?, iti dai seama ca hotii care te conduc vor sa iti fure si ce n-ai mancat? , simti cum sapa de lemn te va ajunge , cum o sa platesti ‘betoanele = mormintele” altora ? esti vinitura la Oradea si iti plateste buna din sat lapte oua carne? mata si tactu ti-a luat masina si apartamentu si tu mucesti la multinationala de dai lectii la cat de bun e un hot sau altul ? …Bravo!

  9. sode says:

    Abia astept sa vad ca impoziteaza fef la Oradea si rosia , sau dobresti , sa vad ca umbla cu portareii si executorii sa ia porcii ghinile si vacile din ocol , in contravaloare …

  10. hotu'neprins negustor in Bihor says:

    In sfarsit un reportaj foarte interesant si cred eu bine documentat care arata cum se impart banii in primariile care nu aduc nici un beneficiu calitatii vietii localnicilor,unde primarii iau salarii rusinos de mari,unde alegerile au fost cat se poate de ”aranjate” de primarii ”binevoitori”. Un exemplu de ”asa nu” ar fi si in Tarian unde primarul nu pot sa-mi dau seama ce a facut de e reales din nou si din nou….aaaaa stiu! Merge la tiganii,scuze romii satului si la cativa batranei le promite cate-n luna si stele pentru a fi votat si iata cum cateva sute de tigani hotarasc soarta unei comune unde nu se face nimic si mai mult ca sigur asa se intampla in multe alte locuri.Ar fi interesant de investigat cum raman acesti incompetenti in functii fara sa faca ….nimic!

  11. Betonarul says:

    Aparent articol bine lucrat dar reiese clar intentia pentru reimpartire teritoriala. Dupa doua incercari de runde de votare cei de la Bucuresti i-au spus lu bolo ca s-au aruncat destui bani, si Oradea nu vrea unire nici cu Sanmartin, nici cu alte localitati. Daca nu va merge legal, va merge altfel. Era frumos sa reiese din articol, de ce fug unii de fonduri. Toti prosti, doar unu destept? Da de gandit. Cu sume si tabele poti sa demonstrezi atat orice cat si opusul teoriei. Dar macar se obseva efort depus in articol….

  12. chiriac says:

    Majoritatea primarilor, viceprimarilor alesi sunt incompetenti, smecherasi care nu fac mai nimic pentru comunitatile care i-au ales, dar cine isi alege astfel de primari isi merita soarta soarta.

  13. fanica says:

    multi rimarii fug de fonduri europene pentru ca nu se prea poate fura si stunci prefera ajutor de la guvern pe care ii pot sifona.

  14. Bergenbier says:

    Bucuresti vs saracia provinciei.
    Cu alte cuvinte mama prostilor e mereu gravida.

  15. BIHON Ştirile judeţului Bihor

    „Oamenii sunt bine informați. Lupta PSD – PNL nu a adus nimic bun”
    Claudiu Pop (Pro România) asigură că deține resursele necesare pentru a genera legi utile pentru oameni, din Parlament. El susține totodată nevoia acordării unui sprijin consistent pentru capitalul românesc. Pop militează pentru redeschiderea școlilor.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Ioan Mang (PSD): Trebuie să mergem la vot să ne salvăm viața! PSD va câștiga alegerile!
    Adevăratul virus cu care se confruntă astăzi România se numește incompetență, se numește neglijență și ticăloșie. Pe scurt, se numește PNL. Iar singurul vaccin anti-Orban este votul! 1

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Construcțiile și serviciile, în scădere în perioada următoare
    Managerii estimează o scădere a activității în construcții și servicii pentru perioada noiembrie – ianuarie.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Atenție la afumători! Incendiu la o gospodărie din Oradea
    Incendiul s-a produs miercuri, în jurul prânzului, la o locuință de pe strada Bihorului din Oradea.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Încep lucrările la parcarea subterană din Centrul Civic
    Miercuri au început lucrările la parcare subterană care se va amenaja în jurul catedralei ortodoxe din Centrul Civic, în prezența primarului Florin Birta și a reprezentanților constructorilor, Construcții Erbașu și Simbac. 17

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Medic de la Oradea, decorat: „S-a adus practic mulțumire și recunoștință întregului corp medical din țară, nu doar nouă, celor prezenți”
    Patru medici și o asistentă, care lucrează la Spitalul Județean Oradea au fost premiați de președintele țării. 2

    Bihon.ro logoPentru noi, confidențialitatea Dvs. este importantă

    Noi și partenerii noștri utilizăm tehnologii, cum ar fi modulele cookie, și vă procesăm datele cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie, pentru a personaliza anunțurile publicitare și conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura eficiența anunțurilor și a conținutului și pentru a obține informații despre publicul care a văzut anunțurile și conținutul. Faceți clic mai jos pentru a vă da consimțământul privind utilizarea acestei tehnologii și procesarea datelor dvs. cu caracter personal în aceste scopuri. Vă puteți răzgândi și puteți schimba opțiunile în orice moment, revenind la acest site.